Digitalizarea în România traversează o perioadă aparent fastă: doar în PNRR componenta de digitalizare are o alocare de 21% din totalul fondurilor alocate – asta înseamnă, teoretic, cam 5 miliarde de euro.
La care se adaugă, spune Marian Dobrilă, președinte al Coaliției Pro-Impact și director general TDP, la conferința CursDeGuvernare pe digitalizare, cam 10% din fondurile structurale și fondurile pentru agricultură alocate României în exercițiul financiar 2021-2027, bani care se duc tot în direcția digitalizării.
Asta înseamnă în total cam 8 miliarde euro, bani care ar putea să remodeleze toate relațiile – cetățeni, economie, administrație.
În fața absorbției acestei sume colosale stau însă grămadă de probleme, semnalate în special de doi intre participanții la conferința organizată la ASE, Mihai Matei – președinte al ANIS, Mihai Jurcă – city-managerul Oradei și Marian Dobrilă.
Dar mai întâi, problema cea mai mare, care transpare din declarațiile lui Mihai Jurcă, city managerul Oradei : ”Noi ne-am atins limitele dincolo de care se mai poate avansa în digitalizare în plan local. Avem nevoie acum ca un organism central să stabilească un schelet al arhitecturii de sistem în standardizarea bazelor de date sau prevederi legate de interoperabilitate”.
Problema de fond: lipsa interoperabilității între bazele de date.
Marea problemă a României este că digitalizare reală se va întâmpla când va exista cloud guvernamental și interoperabilitatea bazelor de date: multe administrații locale și-au creat platformele, au trecut online tot ce se putea trece în plan local, dar s-au izbit de un zid: cel al lipsei de interoperabilitate a bazelor de date.
”Din punctul meu de vedere, digitalizarea are nevoie de scală, de dimensiune mare pentru a putea avea impact. Viziunea strategică trebuie să fie concentrată într-un singur loc.
Am văzut exemple de bună practică în alte țări - Estonia, Finlanda, Marea Britanie etc. Peste tot am găsit un singur punct de contact, un singur punct care să emită strategii, să stabilească standarde, arhitecturi de sistem și acestea să fie aplicabile apoi tuturor autorităților locale sau centrale”, spune Mihai Jurca, city managerul Oradei.
Despre toate acestea se vorbește de ani și se face prea puțin. Avem o lege a interoperabilității pe care autoritățile locale, o spune chiar președintele Comisiei de specialitate din Camera Deputaților, nu prea vor să o aplice.
Iar autoritatea centrală, în loc să impună respectarea legii, lasă Parlamentul ”să vină cu legislație, să forțăm digitalizarea”.
Asta nu face altceva decât să amâne esența digitalizării – debirocratizarea.
Industriei IT îi lipsește capacitatea de a acoperi nevoile
În acest moment, spune Mihai Matei, industria românească de IT nu are capacitatea pentru a acoperi toată nevoia de digitalizare.
”Dacă ne uităm la piața locală, industria de software și servicii este în momentul ăsta preponderent una de servicii. Nu avem foarte multe produse și n-avem investiții foarte mari în produse.
Produsele locale pe care industria le dezvoltă nu sunt rezultatul unui sistem, nu este un rezultat sistemic, ci e mai curând întâmplător. Pentru a avea un sistem care dezvoltă produse, ai nevoie de mai multe lucruri dintre care două sunt esențiale: o piață locală care să consume produsele respective și ai nevoie de capital de risc”, spune Mihai Matei.
Or, ambele sunt deficitare în România: piața locală a apărut relativ curând, în pandemie, dar mai ales după aprobarea PNRR, în 2021. Industria nu a avut suficient timp să facă translația de la servicii – tradiționalele contracte pentru scoatere de bug-uri din programele altora – la produse proprii.
Iar cei care au reușit să facă asta încă nu penetrează piața încă închisă a furnizorilor ”agreați”, piață creată în epoca de glorie a Teamnet, Siveco, HP Romania.
Iar piața autohtonă de capital de risc, arată o analiză Deloitte, este cea mai puțin dezvoltată din Europa Centrală și de Est, regiune care oricum se află în urma vestului european.
Citeşte integral analiza Mulți bani, multe probleme: Digitalizarea României s-a izbit de zidul lipsei de interoperabilitate a bazelor de date. De la impact, la blocajele achizițiilor publice pe Curs de Guvernare