- Voluntarii și autoritățile reușesc să-i ajute pe refugiați, dar o mare problemă e că aceștia nu pot să înțeleagă ce li se oferă și mulți nu au avut timp și putere să-și facă planuri.
- Doar o mică parte dintre ei rămân în România. Marea majoritate vor să ajungă în Occident.
- A crescut numărul celor veniți din Kiev, care în ultima săptămână au fost sub un bombardament continuu. Caută cazare și adăpost pentru copii.
A fost adusă la graniță de soțul ei. Are doi copii și a ajuns în România, alături de sora ei, care are și ea un copil. Au stat două zile la coadă în vama ucraineană.
O cheamă Melnyk, are 33 de ani, e înaltă, iar părul deschis la culoare e protejat de un fes negru din lână.
A plecat din Kiev, chipul ei exprimă oboseală, iar ochii, îngrijorare.
“A fost greu. Am stat ascunși, n-am dormit și ne-am temut pentru viețile noastre”, a declarat ea, în engleză.
A ales România pentru că se intră mai ușor. Se stă în jur de 48 de ore la coadă, mult mai puțin decât în Polonia.
“La granița cu România, coada e de doi kilometri, pe când la cea cu Polonia e de 10 kilometri”, a povestit o altă refugiată, venită tot din Kiev și care se îndreaptă spre Germania.
Între punctul de control al Poliției de Frontieră din România și cel din Ucraina e o distanță de 300 de metri. Majoritatea celor care trec granița străbat această distanță pe jos. Femei și copii, îngreunați de bagaje, cu cărucioare și, de multe ori, cu animale de companie, înaintează greu spre România, încercând să-și salveze viața.
Urmărește LIVE TEXT desfășurarea evenimentelor din cea de-a 6-a zi de război în Ucraina
Aici, îi așteaptă zeci de voluntari care le împart băuturi calde, dulciuri, mâncare și pături. Sunt luați în primire de traducători care știu limba ucraineană și rusă, iar aceștia îi ajută cu informații legate de transport, cazare și acte.
“Soțul meu a rămas în Ucraina să lupte”, a spus Melnyk. “Bărbații nu au voie să plece”, a adăugat cu voce stinsă.
În urmă cu o săptămână, era o mamă fericită care se ocupa de copii, îi ducea la școală, îi ajuta la lecții, războiul fiind ultima ei grijă.
Astăzi, alături de sora ei, au ajuns în România, încercând să-și caute adăpost și să supraviețuiască.
De ce beneficiază refugiații care ajung în România
“Până acum, în jur de 36.000 de refugiați au intrat în țară”, a declarat Gheorghe Flutur (PNL), președintele Consiliului Județean Suceava, pentru spotmedia.ro.
“Am vorbit cu primarii din mai multe localități și i-am rugat să se implice. Mulți au început să trimită ajutoare, iar de azi autobuze din municipiul Suceava vor transporta refugiații de aici, de la vamă, în oraș”, ne-a mai spus Gheorghe Flutur, prezent la punctul de frontieră.
Un refugiat, odată ajuns pe teritoriul României, beneficiază de următoarele servicii:
- traducători, prin voluntari din orașul Siret, studenți din Suceava și Cluj.
- mâncare și băuturi calde, asigurate de primării și ONG-uri cu reprezentanți la fața locului.
- pături și spații de odihnă, oferite de ISU și SMURD.
- transport către orașe mari din România - București, Cluj, Sibiu, Iași, Suceava. ISU folosește microbuze, în principal pentru transportul către taberele din Siret și Rădăuți, dar și pentru destinații ca Suceava și Iași. De asemenea, sunt multe companii care oferă contra cost transfer către orașe din Europa.
- cazare, asigurată de voluntari, care iau refugiați și îi duc în propriile case din orașele apropiate - Siret, Rădăuți, Suceava. Sunt și asociații care au liste și cazează oameni în alte orașe din țară. Există o ofertă de adăpost în corturile din cele două tabere din Siret și Rădăuți. Cei mai mulți aleg corturile ca pe o măsură disperată sau temporară, căutând case pentru că sunt multe mame cu copii mici.
- cartele de mobil sunt oferite gratuit de Orange, Vodafone și Lyca. Au foarte mare căutare. Agentul de vânzări de la Lyca a declarat pentru spotmedia.ro că au distribuit 10.000 de cartele gratuite în ultimele două zile, în toate punctele de trecere a frontierei dintre Ucraina și România.
100 de euro, oxigen pentru viață
O scenă stranie și emoționantă s-a petrecut în jurul orei 12:00. O doamnă în vârstă de 80 de ani, ajutându-se de un baston și având un bagaj prins pe un cărucior cu două roți, s-a oprit în fața forțelor de ordine și a voluntarilor, spunând că vrea să ajungă la București pentru a lua avionul spre Italia, unde are rude.
A spus că are nevoie de 100 de euro ca să-și plătească biletul de avion. Traducătorul s-a întors spre mulțime și a strigat: “Are cineva să-i dea doamnei suma cerută?”
N-au trecut decât câteva secunde, iar un tânăr i-a întins femeii o bancnotă.
Aceasta i-a mulțumit și însoțită de un pompier s-a deplasat spre autocarul de București. Tânărul s-a pierdut în mulțime.
E frig și ninge la Suceava. De 1 Martie, iarna și-a luat blândețea din ultimele luni înapoi.
Deși nu se aud împușcături și explozii, războiul se simte, aici, în nordul țării. E un șir nesfârșit de teamă care ajunge la noi cu fiecare refugiat care trece granița.
“Țin legătura cu soțul meu prin aplicația Telegram”, spune mama unui băiat de patru ani, care împreună cu femei din alte două familii se îndreaptă spre Germania.
“Îi mulțumesc lui Dumnezeu că nu a căzut Internetul. Astfel pot afla cum se simte, ce face”, a mai adăugat ea, mușcând dintr-un sendviș, într-un restaurant fast-food aflat pe marginea șoselei ce leagă orașul Siret de Rădăuți.
