În 2022, în Franța, 13 persoane au murit împușcate în timpul controalelor din trafic. După moartea unui tânăr de 17 ani, lângă Paris, se cere insistent o reformă a Poliției.
Sunetul strident al sirenelor semnalează prezența masivă a Poliției. Starea de spirit, joi după-amiază, în Nanterre, era extrem de tensionată. Străzile din suburbia Parisului au fost pline de protestatari îndoliați. Pe tricourile multora scria „Dreptate pentru Nahel”. Tânărul de 17 ani a fost împușcat mortal de un ofițer de poliție, în timpul unui control în trafic, marți dimineață.
O anchetă oficială a fost declanșată împotriva suspectului. După cum a anunțat procurorul, acesta se află acum în arest și este acuzat de crimă cu premeditare. Președintele francez, Emmanuel Macron, a descris incidentul drept „impardonabil”.
De marți, suburbiile Capitalei, dar și alte orașe din Franța sunt, noapte de noapte, scenele unor tulburări violente.
După ceremonia funerară de ieri, de la Nanterre, la care, conform estimărilor oficiale, au participat în jur de 6.000 de persoane, au izbucnit din nou revolte. A fost a treia noapte la rând de violențe stradale. Protestatarii au aruncat cu petarde în polițiști și au incendiat mașini, coșuri de gunoi, clădiri ale unor instituții publice și un sediu de bancă, aflat la parterul unui bloc de apartamente. Flăcările s-au extins în imobil, iar locatarii au fost evacuați înainte ca cineva să aibă de suferit.
Au urmat cel puțin 667 de arestări, dintre care 242 în zona Parisului. Ministrul de Interne a mobilizat pentru seara aceasta 40.000 de polițiști în toată țara.
Are poliția din Franța o problemă de violență și rasism?
„Îmi pare atât de rău pentru familia băiatului, tânărul avea toată viața în față”, a comentat un rezident pentru DW. Incidentul de marți este privit drept o expresie a nemulțumirilor generale: „Trăim într-o țară în care nu suntem în siguranță. Dacă ieșim din casă, am putea muri oricând. Se spune că Franța înseamnă libertate, egalitate, fraternitate. Nu a mai rămas nimic din asta. Acum Poliția stabilește regulile și face ce vrea. Dacă decid să omoare pe cineva, o fac".
Nu este singurul care consideră că problema este de natură sistemică.
Asociațiile pentru drepturile omului așteaptă răspunsuri despre modul în care funcționează poliția în Franța. Pentru Rețeaua Europeană Împotriva Rasismului (ENAR), moartea lui Nahel, care provenea dintr-o familie de origine nord-africană, „ridică întrebări stringente cu privire la utilizarea excesivă a forței de către forțele de ordine” – în special față de grupurile care se confruntă cu stereotipuri rasiste.
ENAR a cerut Guvernului francez „măsuri imediate pentru a răspunde preocupărilor societății civile și ale grupurilor pentru drepturile omului cu privire la impunitatea și rasismul poliției în Franța”.
Țările învecinate se descurcă mai bine
Jacques de Maillard, de la Universitatea Versailles-Saint-Quentin, a publicat anul trecut o carte în care compară funcționarea diverselor sisteme de poliție.
Într-o opinie exprimată într-un dialog cu reporterii DW, politologul afirmă că moartea lui Nahel face parte dintr-o tendință mai largă: „Deteriorarea relației dintre Poliție și tinerii familiilor de clasă muncitoare din rândul minorităților etnice este un element cheie al situației din Franța”.
Și, adaugă de Maillard, „nu există nicio îndoială că Poliția a devenit mai dură în ultimii ani”.
O lege din 2017 a relaxat limitele impuse ofițerilor aflați în misiune, inclusiv în privința dreptului de a trage asupra mașinilor care nu opresc la controale. Anul trecut, 13 oameni au murit în asemenea incidente, un record de cazuri.
Purtătoarea de cuvânt a Poliției, Sonia Fibleuil, contrazice opinia că violența Poliției ar fi crescut în Franța: „În 2021, s-au tras focuri de armă asupra a 157 de vehicule în mișcare, în 2022 au fost 138 de cazuri – deci tendința este de ușoară scădere”.
Poliția, a spus reprezentanta instituției, trage doar când este forțată și are reguli stricte. Cu toate acestea, bilanțul deceselor în controalele rutiere este „dramatic”.
Politologul De Maillard vede „diferențe deloc neglijabile” între modul de acțiune al Poliției din Franța, în comparație cu cele din Germania sau Marea Britanie: „Se pare că cei responsabili din aceste țări acordă o importanță mai mare legitimității Poliției”. În Germania există mai multă precauție în privința verificărilor de identitate, iar ofițerii britanici se consideră mai mult parteneri cu publicul.
ENAR solicită, acum, o comisie independentă de anchetă cu privire la moartea tânărului Nahel. „Sfârșitul prematur al unei vieți tinere prin violența poliției rasiste necesită justiție și reforme imediate”, spun activiștii.
„Astfel de incidente nu fac decât să lărgească prăpastia dintre poliție și populația pe care este însărcinată să o protejeze”. Sunt, crede organizația, necesare schimbări fundamentale, iar acestea pot fi realizate printr-o redefinire a activității polițienești.
Și de Maillard crede că ceva trebuie să se schimbe: „Poliția nu este un eșec total. Dar există o responsabilitate colectivă. Instituția are datoria de a pune în aplicare mecanisme de recrutare, formare și management menite să verifice în mod independent acțiunile polițiștilor”.
Dar pentru aceasta este nevoie de angajament politic, iar situația din Franța este, în acest sens, foarte complicată: „Politicienii, mai ales cei de dreapta, spun că problema nu este la Poliție, ci la tineri”.
Rosie Birchard