O creștere cu 10% a consumului zilnic de alimente ultraprocesate – aproximativ echivalentul unei pungi mici de chipsuri – poate fi asociată cu un risc mai mare de demență și cu o capacitate mai slabă de concentrare, chiar și în cazul persoanelor care au, în rest, o dietă sănătoasă, bogată în alimente vegetale.
Concluzia apare într-un nou studiu publicat în revista Alzheimer’s & Dementia: Diagnosis, Assessment & Disease Monitoring, care a analizat legătura dintre consumul de alimente ultraprocesate, performanța cognitivă și riscul estimat de demență la adulți de vârstă mijlocie și mai în vârstă. Studiul, citat de CNN, a inclus 2.192 de australieni cu vârste între 40 și 70 de ani, fără demență la începutul cercetării.
Autoarea principală a studiului, Barbara Cardoso, specialistă în nutriție la Monash University din Australia, a declarat pentru CNN că studiul a arătat că un consum mai mare de alimente ultraprocesate este asociat cu „atenție mai slabă și risc mai mare de demență” la adulții de vârstă mijlocie și mai în vârstă.
Cercetarea nu demonstrează că alimentele ultraprocesate provoacă direct demență. Ea arată o asociere, adică o legătură observată între două lucruri: persoanele care consumau mai multe astfel de produse aveau scoruri mai slabe la unele teste cognitive și un risc estimat mai mare de demență.
Totuși, asocierea a rămas prezentă chiar și atunci când cercetătorii au luat în calcul calitatea generală a dietei. Potrivit Monash University, efectul a fost observat inclusiv la persoane care urmau o dietă considerată sănătoasă.
„Această asociere nu a fost modificată de respectarea dietei mediteraneene, ceea ce indică faptul că legătura ține de procesarea alimentelor, nu doar de faptul că ele înlocuiesc alte alimente”, a explicat Cardoso.
Ce înseamnă, de fapt, alimente ultraprocesate
Alimentele ultraprocesate sunt produse industriale care conțin puține ingrediente integrale sau chiar deloc. De obicei, sunt făcute din ingrediente extrase sau modificate - amidonuri, uleiuri, zaharuri, proteine izolate - la care se adaugă coloranți, arome, emulsificatori, îndulcitori, conservanți sau alți aditivi.
În această categorie intră frecvent chipsurile, biscuiții industriali, unele cereale îndulcite, băuturile carbogazoase, mâncarea de tip fast-food, unele produse congelate gata de încălzit, snackurile ambalate, dulciurile industriale, mezelurile procesate și multe produse promovate ca fiind rapide sau convenabile.
Diferența importantă nu este doar că aceste alimente pot avea mult zahăr, sare sau grăsimi, ci și că sunt puternic modificate industrial. CNN le descrie ca alimente „predigerate”: alimentele integrale sunt descompuse în componente, apoi reconstruite în forme ușor de consumat, foarte gustoase și adesea greu de limitat.
Ce au măsurat cercetătorii
Participanții la studiu au completat chestionare alimentare privind dieta din ultimul an și au trecut prin teste cognitive care au evaluat atenția, viteza de procesare a informației și alte funcții ale creierului. Cercetătorii au estimat și riscul de demență pe termen lung cu ajutorul unui instrument validat folosit pentru adulții de vârstă mijlocie.
Pentru fiecare creștere cu 10% a consumului zilnic de alimente ultraprocesate, cercetătorii au observat o scădere măsurabilă a capacității de concentrare. În termeni clinici, a explicat Cardoso pentru CNN, acest lucru s-a tradus prin scoruri mai mici la testele standardizate care măsoară atenția vizuală și viteza de procesare.
Studiul nu a găsit o legătură directă cu memoria, dar a observat o asociere cu scoruri mai mari de risc estimat de demență. Fiecare creștere cu 10% a consumului de alimente ultraprocesate a fost asociată cu o creștere de 0,24 puncte pe o scală de risc de la 0 la 7.
De ce nu ajunge să mănânci sănătos „în rest”
Unul dintre cele mai importante rezultate ale studiului este că riscul asociat alimentelor ultraprocesate nu pare anulat complet de o dietă sănătoasă în rest.
Dieta mediteraneeană - bazată pe legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, nuci, semințe, pește și ulei de măsline - este asociată în mai multe studii cu un risc mai mic de boli cardiovasculare, diabet, accident vascular cerebral și demență. Diete precum DASH și MIND, care pun accent pe alimente integrale și reduc zahărul, carnea roșie și produsele ultraprocesate, sunt de asemenea asociate cu beneficii pentru inimă și creier.
Dar noul studiu sugerează că adăugarea frecventă de produse ultraprocesate într-o dietă altfel bună poate avea efecte proprii. Cu alte cuvinte, nu este vorba doar că chipsurile, biscuiții sau pizza congelată iau locul legumelor și cerealelor integrale. Problema poate fi chiar gradul de procesare.
Ce spun alte studii
Rezultatele se adaugă unui număr tot mai mare de cercetări care leagă alimentele ultraprocesate de probleme de sănătate. Un studiu din 2022, realizat pe aproximativ 10.000 de persoane, a constatat că participanții care consumau cele mai multe alimente ultraprocesate aveau un declin cu 25% mai rapid al funcțiilor executive și un declin cognitiv general cu 28% mai rapid, comparativ cu cei care consumau cele mai puține astfel de produse.
Dr. W. Taylor Kimberly, profesor de neurologie la Harvard Medical School, care nu a participat la noul studiu, a spus pentru CNN că cercetarea este o contribuție importantă la dovezile tot mai numeroase privind posibilele efecte ale alimentelor ultraprocesate asupra creierului.
Kimberly a coordonat un alt studiu, publicat în ianuarie, care a constatat că o creștere cu 10% a consumului de alimente ultraprocesate a fost asociată cu un risc cu 16% mai mare de afectare cognitivă, chiar și la persoanele care mâncau preponderent alimente vegetale.
Există însă și o veste bună. Același cercetător a spus că reducerea consumului de alimente ultraprocesate pe termen lung poate conta. Studiul său a arătat că înlocuirea alimentelor ultraprocesate cu produse minim procesate sau integrale, pe o perioadă de cinci-șase ani, a fost asociată cu un risc cu 12% mai mic de declin cognitiv.
Un alt studiu, publicat în aprilie, a constatat că adulții de 50 și 60 de ani care au redus timp de un deceniu consumul de alimente nesănătoase au avut un risc cu 11% mai mic de Alzheimer și demență, comparativ cu persoanele a căror dietă nu s-a schimbat.
Inteligența artificială a depășit medicii în stabilirea diagnosticului la urgențe - test major din lumea reală
The Atlantic: Trump se crede „cel mai puternic om din toate timpurile”, alături de Alexandru cel Mare, Iulius Cezar și Napoleon
Kievul știe de ce trimișii lui Trump nu vin în Ucraina
Presa din Spania vine cu vești noi despre transferul lui Andrei Rațiu la FC Barcelona
