Alimentele ultraprocesate (UPF) sunt asociate cu efecte nocive asupra tuturor organelor principale ale corpului uman și reprezintă o amenințare majoră pentru sănătatea globală, arată cel mai amplu studiu realizat la nivel mondial.
Alimentele ultraprocesate înlocuiesc rapid alimentele proaspete din dietele copiilor și adulților de pe toate continentele și sunt asociate cu un risc crescut de apariție a numeroase afecțiuni, inclusiv obezitate, diabet de tip 2, boli de inimă și depresie, arată studiul citat de The Guardian.
Creșterea bruscă a consumului de UPF la nivel mondial este stimulată de corporațiile care au ca scop obținerea de profit, care utilizează o serie de tactici agresive pentru a stimula consumul, a influența dezbaterile științifice și a împiedica reglementarea, sugerează analiza.
Concluziile, care provin dintr-o serie de trei lucrări publicate în revista Lancet, vin în contextul în care milioane de oameni consumă din ce în ce mai multe alimente ultraprocesate, cum ar fi mâncăruri gata preparate, batoane proteice, băuturi carbogazoase și fast-food.
În Regatul Unit și SUA, mai mult de jumătate din dieta medie constă acum în UPF. Pentru unii, în special pentru persoanele mai tinere, mai sărace sau din zone defavorizate, o dietă care conține până la 80% alimente ultraprocesate este tipică.
Dovezile analizate de 43 dintre cei mai importanți experți din lume sugerează că dietele bogate în UPF sunt asociate cu supraalimentarea, calitate nutrițională slabă și expunere mai mare la substanțe chimice și aditivi nocivi.
O analiză sistematică a 104 studii pe termen lung efectuate pentru această serie de lucrări a constatat că 92 dintre ele raportau un risc crescut asociat cu una sau mai multe boli cronice și cu moarte prematură din orice cauză.
”Oamenii nu sunt adaptați biologic să le consume”
Unul dintre autorii lucrărilor publicate în Lancet, Carlos Monteiro, profesor de nutriție în sănătate publică la Universitatea din São Paulo, a declarat că descoperirile au subliniat de ce sunt necesare acțiuni urgente pentru a combate UPF.
„Prima lucrare din această serie Lancet indică faptul că alimentele ultraprocesate afectează fiecare sistem major de organe din corpul uman. Dovezile sugerează puternic că oamenii nu sunt adaptați biologic să le consume”, a spus Monteiro.
El și colegii săi din Brazilia au elaborat sistemul de clasificare Nova pentru alimente. Acesta le grupează în funcție de nivelul de procesare, variind de la unu – alimente neprocesate sau minim procesate, cum ar fi fructele și legumele întregi – până la patru: ultraprocesate.
Această categorie este alcătuită din produse care au fost fabricate industrial, adesea folosind arome artificiale, emulgatori și coloranți. Acestea includ băuturi răcoritoare și gustări ambalate și tind să fie extrem de gustoase și bogate în calorii, dar sărace în nutrienți.
De asemenea, sunt concepute și comercializate pentru a înlocui alimentele proaspete și mesele tradiționale, maximizând în același timp profiturile corporative, a spus Monteiro.
Criticii contestă studiile
Criticii susțin însă că UPF este o categorie prost definită, iar politicile de sănătate existente, cum ar fi cele care vizează reducerea consumului de zahăr și sare, sunt suficiente pentru a face față acestei amenințări.
Monteiro și co-autorii studiului au recunoscut existența unor critici științifice valide la adresa Nova și UPF – cum ar fi lipsa studiilor clinice și comunitare pe termen lung, o înțelegere emergentă a mecanismelor și existența unor subgrupuri cu valori nutriționale diferite.
Cu toate acestea, ei au susținut că cercetările viitoare nu trebuie să amâne acțiunile imediate pentru a combate flagelul reprezentat de UPF, despre care spun că este justificat de dovezile actuale.
„Consumul tot mai mare de alimente ultraprocesate remodelează dietele la nivel mondial, înlocuind alimentele și mesele proaspete și minim procesate”, a avertizat Monteiro.
Al doilea document din serie propune politici de reglementare și reducere a producției, marketingului și consumului de UPF. Deși unele țări au introdus reguli pentru reformularea alimentelor și controlul UPF, „răspunsul global al sănătății publice este încă la început, similar cu situația în care se afla mișcarea de control al tutunului cu zeci de ani în urmă”, se arată în document.
Corporațiile caută profit
Potrivit celui de-al treilea studiu, creșterea consumului acestor alimente este determinată de corporațiile globale, nu de alegerile individuale. UPF este o cauză principală a „pandemiei de boli cronice” legate de dietă, companiile alimentare punând profitul mai presus de orice, au spus autorii.
Principalul obstacol în calea protejării sănătății îl reprezintă „activitățile politice ale corporațiilor, coordonate la nivel transnațional printr-o rețea globală de grupuri de fațadă, inițiative cu multiple părți interesate și parteneri de cercetare, pentru a contracara opoziția și a bloca reglementarea”.
Coautorul seriei, profesorul Barry Popkin, de la Universitatea din Carolina de Nord, a declarat: „Solicităm includerea ingredientelor care marchează alimentele ultraprocesate pe etichetele de pe fața ambalajului, alături de excesul de grăsimi saturate, zahăr și sare, pentru a preveni substituirea cu ingrediente nesănătoase și pentru a permite o reglementare mai eficientă.”
Autorii au propus, de asemenea, restricții de marketing mai puternice, în special pentru reclamele destinate copiilor, precum și interzicerea UPF în locuri publice, cum ar fi școlile și spitalele.
O poveste de succes este programul național de alimentație școlară din Brazilia, care a eliminat majoritatea alimentelor ultraprocesate și va impune ca 90% din alimente să fie proaspete sau minim procesate până în 2026.