O educatoare din Sibiu, infectată cu noul coronavirus şi internată în spital în stare gravă, povesteşte experienţa pe care a avut-o.
”Am trecut prin moarte”, spune femeia, care precizează ca a luat un tratament agresiv, dar care i-a salvat viaţa, chiar dacă a rămas cu sechele pentru care-i trebuie o perioadă mai lungă de recuperare.
”Virusul pentru unii nu e nimic, pentru unii e o viroză, pentru unii o gripă, pentru alţii moartea”, a mai afirmat femeia.
Un medic de familie din Sibiu a postat pe pagina de Facebook povestea unei educatoare care l-a rugat să-i distribuie mesajul.
”Începe calvarul lângă patul meu. Doamna intră în stop cardio. Are 56 de ani. Medici, asistente, monitoare îmi izbesc mereu patul, electrozi, şocuri, o scapă, o readuc în puls.
Multe minute, multă disperare şi un medic tânăr care e alături de alt coleg şi asistente au ajuns la capătul puterii.
Cu amărăciune în glas, vă rog să ne oprim. Nu se mai poate face nimic”, îşi începe mesajul educatoarea – căreia nu i-a fost divulgat numele.
Femeia povesteşte că, deşi starea sa era gravă şi lângă patul ei tocmai murise o persoană, medicii au încurajat-o: ”Mă încurajează pe mine: 'Moralul sus Doamna Maria, va fi bine'. Eu tot mai rău, febră dureri puternice în piept şi spate. Primesc şi axiar să trec mai uşor prin şoc”.
Apoi, educatoarea povesteşte că a stat câteva ore cu cadavrul lângă ea.
”Proceduri, de cum să predea aparţinătorilor lucrurile ei. Tot demersul în fine foarte greu. Dar protocoalele. De la ora 8 până la 15.30 după-masă a stat în patul de lângă mine acoperită cu cearşaf atât. Până au venit cu acei doi saci negri.
Era transferată de la un alt spital şi ei trebuie să o ia. Am simţit mereu răceala morţii lângă mine. A doua zi, după 24 de ore de nesomn, avea să moară şi femeia din stânga mea.
Eram paralizată de spaimă. Din nou acei saci negri, dar la ea s-a rezolvat în maxim o oră fiind internată pe secţia de infecţioase”, a mai povestit educatoarea.
Aceasta spune că starea i s-a agravat constant: ”Starea mea devine îngrijorătoare cu tensiune mare, insuficienţă respiratorie, dar prima noapte fără febră. E miercuri.
Începe prima criză profundă fără a putea duce şi aduce aer în plămâni.
Tusea era cu cuţite puternice în piept şi spate. Am o a doua criză şi credeam că va ceda. Apoi a treia care m-a devastat de durere. Îmi creşte tensiunea. Îmi scade saturaţia, risc de infarct, spune hotărât doamna doctor de gardă.
Mă pun de urgenţă pe oxigen. Respir un pic mai bine. Durerile din piept sunt un pic mai uşoare. 6 zile de oxigen zi şi noapte. Dormit doar pe burtă. 5 flacoane de perfuzii pe zi, 2 injecţii în burtă, antibiotic în branulă, 5 branule schimbate că nu am vene prea bune, 6 pastile dimineaţa şi 6 seara.
Am trecut prin moarte. Am ficatul mărit spune doamna doctor, dar că nu se putea altfel. Sunt pe un teren fragil, dar încet mă voi recupera. Ieri mi-a luat testul. Aştept să vedem ce se va întâmpla”.
Educatoarea din Sibiu face apel la responsabilitate şi explică că se va recupera greu, dar este fericită că este în viaţă.
”Acum sunt bine, respir mai uşor, dar persistă durerile din piept. Am trecut prin moarte, dar Maica Domnului nu m-a lăsat şi dragostea celor care mă iubesc.
Sunt alt om. Viaţa are alt sens acum. Vreau doar să mai punctez.
Virusul pentru unii nu e nimic. Nu au simptome, pentru unii e o viroză, pentru unii o gripă, pentru alţii o răceală mai puternică, pentru alţii moartea.
Nu o fac pe deşteapta, nu îmi dau cu părerea despre medicină. Am avut parte de un medic ca o mamă, iar asistentele la fel, calde şi empatice. Cu ajutorul lui Dumnezeu mă voi recupera încet încet.
Acum să mă ajute Dumnezeu să îmi iasă test negativ, dar nu ştiu. Vă îmbrăţişez cu drag pe toţi! Vă rog să fiţi responsabili. Aveţi grijă de voi dar şi de ceilalţi. Aceasta a fost experienta mea cu virusul şi ştiu că am drum lung de refacere cu precauţii majore pentru plămâni şi ficat în special. Dar incet îmi voi reveni. Mai am multe lucruri frumoase de realizat şi de ajutat pe cei care au nevoie de mine”, a încheiat educatoarea.
Citește și:
