„Mersul limfatic” a devenit un nou trend de wellness pe rețelele sociale, fiind promovat drept o metodă simplă de a reduce balonarea, de a îmbunătăți circulația și de a susține imunitatea. Tehnica presupune să mergem cu o postură dreaptă, să mișcăm mai amplu brațele și să respirăm profund, pentru a stimula circulația limfei.
Deși există o bază fiziologică pentru unele dintre aceste afirmații, nu există dovezi clare că această tehnică de mers ar avea beneficii speciale față de mersul obișnuit, scrie The Conversation.
Sistemul limfatic este într-adevăr influențat de mișcarea mușchilor și de respirație.
Sistemul limfatic este o rețea de vase, țesuturi și organe care funcționează împreună cu sistemul cardiovascular. Lichidul trece constant din vasele de sânge foarte mici în țesuturile din jurul celulelor, iar principala sarcină a sistemului limfatic este să colecteze acest exces de lichid și proteine și să le readucă în circulația sanguină.
Sistemul limfatic contribuie și la digestie, absorbind grăsimile alimentare și vitaminele liposolubile din intestinul subțire. În același timp, vasele limfatice intestinale interacționează cu microbiomul intestinal și cu sistemul imunitar, contribuind la menținerea sănătății intestinale și la reglarea inflamației.
Totodată, sistemul limfatic joacă un rol important în imunitate. El transportă celulele imunitare prin vasele limfatice și ganglionii limfatici, unde pot fi coordonate răspunsurile imune.
Spre deosebire de sistemul cardiovascular, sistemul limfatic nu are o pompă centrală precum inima. Limfa circulă datorită contracțiilor vaselor limfatice, dar și presiunii generate de respirație și de contracția și relaxarea mușchilor din jur.
Mușchii, „pompele” sistemului limfatic
Mușchii funcționează ca niște pompe: atunci când se contractă, comprimă vasele de sânge și limfatice, ajutând lichidele să circule într-o singură direcție, inclusiv în sus, împotriva gravitației. Cel mai cunoscut exemplu sunt mușchii gambelor. La fiecare pas, aceștia se contractă și se relaxează, contribuind la întoarcerea sângelui venos către inimă. De aceea, gambele sunt numite uneori „a doua inimă”.
Mecanismul nu se limitează însă la mers sau la membrele inferioare. Orice activitate fizică implică contracții musculare care pot susține fluxul limfatic. Și respirația are un rol: mișcarea diafragmei modifică presiunea din torace și abdomen, favorizând deplasarea sângelui și a limfei către torace și circulație.
Prin urmare, mersul cu mișcări mai ample ale brațelor, respirația profundă și implicarea mai multor grupe musculare au o bază fiziologică reală. Nu există însă dovezi că această combinație ar „activa” sistemul limfatic într-un mod special sau că mersul limfatic ar fi superior mersului obișnuit.
Orice tip de mișcare care presupune contracții musculare repetate.poate facilita facilita procesul de drenaj: mersul pe jos, urcatul scărilor, dansul, antrenamentele de forță, înotul, grădinăritul sau alergarea.
”Prin urmare, cel mai bun lucru pe care îl pot face oamenii pentru sistemul limfatic este mult mai simplu decât lasă să se înțeleagă acest trend de wellness: să se miște regulat, intenționat și cât mai des. Fiecare pas, întindere și contracție musculară contează”, încheie sursa citată.
C.S.
15 migranți, găsiți ascunși într-un TIR care transporta apă și șervețele. Cum intrau în remorcă fără să rupă sigiliul (Video)
Trimiteri și rețete direct pe telefon. Cum folosești e-Sănătatea Mea, de la 1 septembrie
Cine a îngropat, timp de 35 de ani, reformarea serviciilor? Istoria și tiparele
Pierdere pentru Universitatea Craiova: Minus financiar important după ratarea calificării în Europa League
