Nu doar ce mâncăm contează pentru pierderea în greutate, ci și modul în care percepem mâncarea și ne gândim la ea. Așteptările, etichetele și atitudinea noastră pot influența senzația de foame, sațietatea și chiar reacțiile fiziologice ale organismului.
Cercetările arată că există beneficii pentru sănătate atunci când găsim plăcere în alimentație, pentru că așteptările despre ceea ce am mâncat influențează cât de flămânzi ne simțim ulterior, scrie BBC.
Într-un experiment publicat acum 15 ani, un grup de oameni de știință a descoperit că ceea ce credem că mâncăm poate afecta modul în care reacționează corpul nostru.
O echipă condusă de Alia Crum, psiholog la Universitatea Stanford din SUA, a demonstrat că răspunsul hormonal al corpului unei persoane poate fi diferit în funcție de ceea ce persoana respectivă crede că consumă – nu de numărul real de calorii.
Participanților li s-a oferit exact același milkshake, dar li s-a spus fie că este sănătos și are doar 140 de calorii, fie că este un shake „de răsfăț” de 620 de calorii. În realitate, avea 380 de calorii.
Când participanții credeau că beau varianta cu mai multe calorii, ei au experimentat o scădere mult mai accentuată a hormonului foamei, grelina, care stimulează apetitul și crește când ne este foame, scăzând când suntem sătui. Însă atunci când li s-a spus că beau un shake sănătos, scăderea grelinei a fost mai mică.
Acest lucru a arătat că așteptările legate de mâncare modifică modul în care reacționează corpul. „Dacă crezi că ai mâncat suficient, corpul tău reacționează ca și cum ar fi primit suficient”, spune Crum.
Acest aspect este important pentru menținerea unei greutăți sănătoase, deoarece grelina influențează metabolismul. Dacă nu ne simțim sătui și metabolismul încetinește, nu vom arde la fel de multă energie. Prin urmare, o mentalitate de restricție poate fi contraproductivă.
„Dacă încerci să slăbești și reduci zahărul, grăsimile și aportul caloric, dar menții un mod de gândire centrat pe restricție, acest lucru te poate împiedica să slăbești cât ai putea”, adaugă Crum.
Crum a descoperit rezultate similare și în ceea ce privește predispoziția genetică de a ne simți sătui. Persoanele cărora li s-a spus că au gene care le fac să se sature mai ușor au produs mai mult din hormonul GLP-1, care reglează greutatea, chiar dacă nu aveau acele gene.
De ce contează etichetarea
Etichetele contează și ele. Într-un alt studiu, participanții au fost rugați să mănânce un baton proteic etichetat fie ca „gustos”, fie ca „sănătos”, deși ambele aveau același conținut nutrițional. Un al treilea grup a evaluat doar aspectul batonului.
După ce au mâncat „batonul sănătos”, participanții au raportat că se simt mai puțin satisfăcuți și mai flămânzi și au consumat mai multă mâncare ulterior, chiar și comparativ cu cei care nu au mâncat deloc baton. Acest lucru arată că etichetele „sănătos” pot reduce așteptarea plăcerii, făcând ca alimentele să pară mai puțin satisfăcătoare.
Etichetarea alimentelor sănătoase într-un mod care pune accent pe gust și plăcere, mai degrabă decât pe sănătate sau nutriție, crește probabilitatea ca oamenii să se bucure de ele. În mod similar, persoanele care se simt vinovate după ce mănâncă ceva „interzis”, precum o felie de tort de ciocolată, au mai puțin succes în pierderea în greutate.
Potrivit lui Crum, ar trebui să ne concentrăm pe încrederea în corpul nostru și să evităm descrierile alimentelor care sugerează privare, precum „light”, „low” sau „reduced”. „Un mindset că nu primești suficient poate sabota, de fapt, dieta”, spune ea.
C.S.
Funcționează cafeaua și fără cofeină? Da, până la un punct. Dar fiecare ajută cu altceva!
Pîslaru răspunde la acuzațiile despre PNRR: Este pur și simplu nesimțire
The Atlantic: Trump se crede „cel mai puternic om din toate timpurile”, alături de Alexandru cel Mare, Iulius Cezar și Napoleon
Revenire importantă la FC Barcelona
