Cu toții am trăit momente de ceață mentală după o noapte nedormită, când simțim că nu ne putem concentra, atenția scade, mintea nu este atentă la sarcini, iar reacțiile sunt mult mai lente. Un nou studiu realizat de cercetători de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) arată, pentru prima dată, ce se petrece în creier în acele momente.
Oamenii de știință au descoperit că, atunci când atenția dispare, un val de lichid cefalorahidian părăsește temporar creierul, un proces care, în mod normal, are loc în timpul somnului și ajută la eliminarea „deșeurilor” acumulate în timpul zilei. Acest „duș” al creierului este esențial pentru menținerea sănătății și a funcțiilor cognitive, scrie Medical Xpress.
„Când nu dormim suficient, aceste valuri de lichid încep să apară și în timpul stării de veghe, unde în mod normal nu le vedem. Dar ele vin cu un cost: pierderea atenției”, explică Laura Lewis, profesor asociat la MIT și autor principal al studiului publicat în Nature Neuroscience.
Creierul încearcă să se „curețe”. Dar cu un cost
Cercetarea a inclus 26 de voluntari testați după o noapte albă și după o noapte de somn normal. Subiecții au fost monitorizați în timp ce efectuau sarcini de atenție vizuală și auditivă, în interiorul unui aparat RMN special adaptat pentru a măsura nu doar oxigenarea creierului, ci și fluxul lichidului cefalorahidian.
Rezultatele au arătat că persoanele private de somn au avut reacții mai lente și au ratat mai frecvent semnalele. În acele momente de neatenție, cercetătorii au observat că lichidul cefalorahidian era expulzat din creier, revenind apoi după câteva secunde - un fel de „val de curățare de urgență”.
„Se pare că, atunci când creierul este epuizat, încearcă să compenseze lipsa somnului prin aceste impulsuri de curățare, dar plătește prețul prin pierderea temporară a atenției”, explică omul de știință.
Echipa MIT a mai observat și alte modificări care însoțesc aceste episoade: scăderea ritmului cardiac, încetinirea respirației și micșorarea pupilelor, urmată de o dilatare imediată după revenirea atenției.
„Nu este doar un fenomen cerebral, ci un eveniment care implică întregul organism. Există o coordonare strânsă între sistemele care reglează atenția, circulația și ritmurile fiziologice”, explică Lewis.