Consumul de alcool este adesea asociat cu socializarea și relaxarea: o bere cu prietenii, un pahar de vin la cină sau un cocktail după o zi grea. Totuși, cercetările recente arată că alcoolul are efecte mult mai nocive asupra organismului decât se credea anterior.
Potrivit medicilor și oamenilor de știință, nu există o cantitate complet sigură de alcool. „Alcoolul este în mod inerent toxic. Îl folosim pentru dezinfectare, pentru a ucide organisme. Așadar, întrebarea este: poate fi sigură vreo cantitate?”, spune medicul cardiolog Andrew Freeman pentru CNN.
Studiile arată că alcoolul este responsabil direct pentru 62 de boli, printre care afecțiuni cardiace, gastrită, ulcer, pancreatită, ficat gras, ciroză și tulburări psihotice. Alte aproximativ 30 de boli, inclusiv cancerul, diabetul, accidentele vasculare cerebrale și demența, sunt agravate de consumul de alcool. Cercetătorul Jürgen Rehm subliniază că multe dintre aceste boli „nu ar exista în lume fără consumul de alcool”.
Sistemul imunitar este afectat aproape imediat după consum. Chiar și un singur pahar reduce capacitatea organismului de a lupta împotriva virusurilor și bacteriilor în doar 20 de minute. Episoadele de consum excesiv („binge drinking”), de exemplu patru sau mai multe băuturi într-un interval scurt, pot slăbi imunitatea timp de 24 de ore. Consumul cronic poate distruge anumite celule-cheie ale sistemului imunitar, crescând riscul de pneumonie, tuberculoză sau HIV.
În ceea ce privește „consumul ridicat”, acesta este considerat, în general, peste 40 g de alcool pur pe zi pentru femei și peste 60 g pentru bărbați. În practică, acest lucru poate însemna doar câteva pahare de tărie sau cocktailuri.
Un alt risc major este cancerul. Alcoolul este a treia cauză prevenibilă de cancer, după fumat și obezitate. În SUA, el este asociat anual cu aproximativ 100.000 de cazuri de cancer și 20.000 de decese. Toate tipurile de alcool contribuie la apariția cancerului prin deteriorarea ADN-ului și stimularea inflamației cronice. La femei, cancerul de sân este cel mai frecvent asociat cu alcoolul, iar la bărbați cancerul colorectal.
Deși renunțarea la alcool poate opri evoluția unor boli, efectele nu dispar imediat.
Rehm compară alcoolul cu tutunul: „Dacă bei relativ mult, poți privi lucrurile astfel: un pahar echivalează cu o țigară. Șocant, nu-i așa?” El estimează că organismul poate avea nevoie de aproximativ 30 de ani pentru a elimina complet riscul suplimentar de cancer asociat consumului regulat.
Creierul este și el afectat. Alcoolul nu distruge direct neuronii, ci conexiunile dintre ei, ceea ce duce la micșorarea anumitor zone cerebrale responsabile pentru memorie și luarea deciziilor.
Un studiu amplu a arătat că trei băuturi alcoolice pe săptămână cresc riscul de demență cu 15% comparativ cu o singură băutură pe săptămână.
Vestea bună este că o parte dintre modificările cerebrale se pot ameliora după renunțarea la alcool, uneori chiar în câteva săptămâni.
În privința inimii, ideea că alcoolul ar fi benefic este tot mai contestată. Deși unele studii sugerau că un consum redus ar putea avea efect protector, cercetările recente arată că și un singur pahar pe zi poate crește tensiunea arterială. „Există suficiente dovezi că alcoolul poate fi mai dăunător decât benefic”, concluzionează Freeman.
Partea optimistă a concluziilor științifice este că multe dintre efectele negative ale alcoolului pot fi încetinite, oprite sau chiar parțial reversibile dacă persoana renunță suficient de devreme la consum.
C.S.
Știința începe să descopere de ce sunt unii oameni magneți pentru țânțari
Daniel Pancu, anunț despre plecarea de la CFR Cluj: "Nu sunt sclav pe moșie"
Cum poate arta să încetinească îmbătrânirea biologică - studiu
Oamenii de știință au descoperit o semnătură chimică ascunsă care ar putea dezvălui viața extraterestră
