Avocatul Poporului cere ca declarația pe propria răspundere să poată fi scrisă în limba unei minorități, acolo unde ponderea depășeste 20% din locuitori

Avocatul Poporului cere ca declarația pe propria răspundere să poată fi scrisă în limba unei minorități, acolo unde ponderea depășeste 20% din locuitori

Avocatul Poporului (AP) recomandă Ministerului Afacerilor Interne (MAI) să ia măsuri ca în localităţile în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor să se asigure, atunci când este cazul, folosirea unor declaraţii pe propria răspundere în limba minorităţii naţionale respective.

„Ministerul Afacerilor Interne va lua măsuri pentru ca, în unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, atunci când este cazul, să se asigure folosirea, în raporturile cu aceştia, a unor declaraţii pe proprie răspundere în limba minorităţii naţionale respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale Codului Administrativ şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte”, arată recomandarea AP postată, vineri, pe site-ul instituţiei.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Orban explică noile restricţii antiCOVID: Terasele au devenit locuri de petrecere, în piețele închise virusul se transmite ușor

Sesizări depuse la MAI de un cetățean maghiar

Conform sursei citate, AP a fost sesizat printr-o petiţie de către un cetăţean care şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la neclarificarea situaţiei semnalate prin două solicitări adresate MAI, în sensul întreprinderii demersurilor necesare ca în perioada stării de urgenţă, în localităţile unde mai mult de 20% din populaţie este de etnie maghiară, să existe posibilitatea întocmirii şi completării declaraţiei pe proprie răspundere în limba maghiară.

În susţinerea acestei solicitări, petentul a invocat dispoziţiile art. 6 din Constituţie şi ale art. 94, alin. (1) din Codul Administrativ.

MAI, prin intermediul a două răspunsuri, a apreciat că în situaţia prezentată de petent nu sunt incidente dispoziţiile art. 94, alin. (1) din Codul Administrativ referitoare la folosirea limbii minorităţilor naţionale, întrucât autorităţile statului însărcinate cu aplicarea măsurilor dispuse prin ordonanţele militare, pe timpul stării de urgenţă, nu sunt autorităţi publice locale sau servicii deconcentrate.

AP consideră că, deşi structurile de Poliţie Locală, pe durata stării de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020, au fost subordonate din punct de vedere operaţional Poliţiei Române, prin inspectoratele de poliţie judeţene/Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, măsura a fost motivată prin necesitatea implementării măsurilor din competenţa MAI, prin includerea Poliţiei Locale în ansamblul misiunilor specifice desfăşurate de structurile ministerului, în contextul răspândirii noului coronavirus.

Trecerea cu titlu provizoriu a structurilor de poliţie locală în subordinea Poliţiei Române nu înlătură obligaţia acestora de a asigura folosirea limbii minorităţilor naţionale respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale Codului administrativ şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte„, afirmă AP.

De asemenea, potrivit AP, structurile de Poliţie Locală au sprijinit efectivele de Poliţie Naţională doar în măsurile de ordine publică, astfel că acestea au continuat să-şi desfăşoare atribuţiile din legea de organizare şi funcţionare.

Ce restricții ar putea să intre în vigoare de luni: De la mască obligatorie la carantină în localitățile cu incidență peste 6 la mie – document

Care e poziția IGPR

Printr-o adresă, IGPR a comunicat că, având în vedere că la momentul instituirii obligativităţii completării declaraţiei pe propria răspundere era în vigoare Ordonanţa militară nr. 3 din 24 martie 2020, care stabilea cadrul legal de deplasare în şi în afara localităţii, inclusiv excepţiile aferente, în opinia acestuia, „declaraţia pe propria răspundere trebuia completată de către o persoană pentru deplasările exceptate pe tot teritoriul României, inclusiv dacă locul de destinaţie se află în afara circumscripţiei administrative în cadrul căreia o limbă regională sau minoritară era folosită, iar modul cel mai facil şi uşor atât pentru cetăţeanul în cauză, cât şi pentru personalul îndrituit să verifice respectarea condiţiilor, era să completeze o singură declaraţie”.

AP a adăugat că a formulat recomandarea având în vedere că răspunsurile primite de la autorităţile de resort nu sunt de natură să clarifice şi să reglementeze situaţia.