România este gata să sprijine Chișinăul „în orice scenariu”, dar nu e destul de clar dacă și moldovenii vor să fie ajutați.
Președintele Klaus Iohannis a mai spus și în vara anului trecut că România nu va abandona R.Moldova și va găsi soluții pentru „oricare din variantele care pot apărea”, explicând că „pentru variantele bune este simplu”, dar că „pentru variantele foarte grele este complicat”.
Șeful statului român a fost mult mai clar săptămâna trecută la Varșovia, unde a participat la summit-ul B9, format din care fac parte fostele state care s-au aflat sub umbrela Moscovei până în 1989 și care astăzi sunt parte a Alianței Nord-Atlantice: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria. Reuniunea a fost prezidată de președintele american Joe Biden iar Republica Moldova a fost invitata specială a acestei întâlniri.
După reuniune, Klaus Iohannis a precizat că „România este nu doar pregătită, este dispusă să sprijine Republica Moldova în orice scenariu” și că acest sprijin va fi în funcție de „evoluţia situaţiei geopolitice”: „În momentul acesta îi sprijinim cu electricitate, cu gaz, îi ajutăm să-şi reformeze instituţiile. Suntem dispuşi şi eu personal sunt dispus să mergem mult mai departe dacă situaţia o va impune”. Această declarație nu lasă loc de echivoc, deși diplomația română vede posibile, potrivit unor surse demne de încredere, „doar intervenții politice sau economice”.
Tot la Varșovia, preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, s-a întâlnit cu preşedinta R. Moldova, Maia Sandu, și „a reafirmat sprijinul ferm al SUA pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova”. Această declarație făcută pentru descurajarea rușilor sugerează în același timp că americanii nu vor permite o extindere a conflictului, spre granița de vest a NATO.
Nu e clar cum ar putea, dar e evident că în analizele Washingtonului există strategii de prevenire a unei eventuale capcane în care ar putea cădea mica republică de dincolo de Prut, strategii din care face parte și România. De altfel, încă de la summit-ul NATO de la Istanbul din 2004, României i-a revenit misiunea de a opera informațiile legate de Republica Moldova și Transnistria pentru întreaga Alianță. Exista deci o preocupare mai veche a Alianței pentru această zonă de margine, care totuși a fost lăsată să balanseze 30 de ani între Est și Vest.
România poate ajuta guvernarea pro-occidentală de la Chișinău în multe feluri, o poate proteja de atacuri cibernetice, poate monitoriza de la distanță cerul R. Moldova și probabil că ar putea să o apere inclusiv cu forțe armate, dar deocamdată nu acesta e scenariul la care se gândesc experții militari ai Alianței.
O soluție mai viabilă ar fi, la nevoie, intervenția pe teren a militarilor ucraineni, în așa fel încât să nu fie implicate state NATO, mai ales că, la începutul lunii februarie, Serghei Lavrov, șeful diplomației de la Moscova, acuza Occidentul că „încearcă să facă din R. Moldova o a doua Ucraina”. Un fel de pregătire a terenului pentru a arăta apoi cu degetul că ceilalți sunt de vină.
În luna iunie a anului trecut, UE promitea Chișinăului un ajutor de 40 de milioane în arme neletale iar la ultima întâlnire a miniștrilor Apărării din NATO a fost discutat un plan pentru „susţinerea practică şi consolidarea apărării şi rezilienţei” Republicii Moldova.
Președinta Maia Sandu declara în ianuarie că în contextul războiului din Ucraina, la Chișinău are loc „o discuție serioasă” despre oportunitatea renunțării la neutralitatea prevăzută în Constituțieși aderarea la „o alianţă militară mai largă”. Cele mai recente sondaje arată însă că mai mult de jumătate dintre moldoveni preferă neutralitatea și 47% nu percep Rusia ca pe o amenințare la adresa securității țării, ceea ce ar putea pune sub semnul întrebării orice intervenție militară dinspre Vest.
Apoi, în cazul unor mișcări politice abuzive care ar pune sub semnul întrebării actuala putere pro-occidentală de la Chișinău, totul se complică și mai mult iar România nu a putut să facă nimic nici în trecut împotriva amenințărilor din interiorul acestei țări.
Există deci câteva scenarii în care România nu poate ajuta cu adevărat R. Moldova, dacă moldovenii nu vor să se ajute singuri. Aproape 70% dintre moldoveni sunt de părere că Maia Sandu ar trebui să meargă la Vladimir Putin să negocieze un preț mai mic pentru gaze. Ce poate face mai mult Bucureștiul pentru a schimba acest trend? Sursele vechilor atașamente se află în sărăcie, nostalgie și neîncrederea în propriile posibilități iar România nu poate schimba peste noapte înțelegerea greșită a istoriei în care mulți moldoveni persistă.
Autor: Sabina Fati