Trebuie să păzim Republica Moldova, dar și pe noi acasă. Cum lucrează Rusia Interviu video

Trebuie să păzim Republica Moldova, dar și pe noi acasă. Cum lucrează Rusia <span style="color:#990000;font-size:100%;">Interviu video</span>

Federația Rusă susține oameni politici extremiști, adesea cu probleme penale, care nu sunt credibili, ultranaționaliști, populiști; dorește să sădească neîncredere în instituțiile europene, în instituțiile statului, în instituții democratice, în justiție, în stat de drept. Asta a făcut în state membre ale Uniunii Europene, a făcut și în Republica Moldova.

De aceea, atunci când Maia Sandu a vorbit despre planul Rusiei de a destabiliza Republica Moldova, ea nu putea fi luată decât în foarte serios, spune europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL/PPE), într-un interviu pentru spotmedia.ro, acordat de la Chișinău.

Maia Sandu a câștigat alegeri prezidențiale împotriva unui candidat pro-rus, susținut de Kremlin și susținător al Kremlinului, și a reușit în cadrul alegerilor parlamentare să aducă la guvernare, cu majoritate absolută, un partid pro-european care să modernizeze și să reformeze Republica Moldova. Ca atare, faptele vorbesc de la sine și arată că dumneaei este un om politic puternic, cu rezultate, cu agendă clară și că este perseverentă, tocmai fiindcă ea nu este un om politic care gândește în primul rând la imagine. De asta nu este înțeleasă de analiști, politicieni, foști politicieni de mică anvergură, care gândesc, în primul rând, totul din perspectivă de imagine.

Cum ajută UE Republica Moldova

Siegfried Mureșan, sunteți chiar la Chișinău, la câteva zile după ce a fost dejucat planul Kremlinului de a destabiliza situația politică de acolo. Care e atmosfera acolo, atât din punct de vedere al stabilității politice, cât și social? Ați prins și protestele de duminică seară.

Ne aflăm la Chișinău într-o misiune a Parlamentului European pentru reuniunea adunării parlamentare Euronest. Este un forum care reunește membri ai PE și membri ai parlamentelor Republicii Moldova, Ucrainei, Georgiei, Armeniei și Azerbaidjanului. Discutăm despre perspectiva europeană a tuturor acestor state, în special, evident, pentru R. Moldova și Ucraina, cele două state candidate pentru aderarea la UE. Care este atmosfera aici, m-ați întrebat.

ADVERTISING

În primul rând, din punct de vedere politic, simțim clar parcursul pro-european în Republica Moldova. A avut loc săptămâna trecută într-un mod ordonat, organizat, o schimbare a unui guvern pro-european cu un alt guvern pro-european.

Fostul guvern al prim-ministrului Natalia Gavriliță a gestionat bine foarte multe crize. Să nu uităm că din iulie 2021, de când acel guvern a venit la putere, până acum a existat pandemia generată de coronavirus. A existat o primă tentativă a Federației Ruse, în toamna anului 2021, de a șantaja R. Moldova cu gazul. A existat începerea războiului din Ucraina, care a însemnat sute mii de refugiați veniți în R. Moldova în doar câteva săptămâni, riscuri de securitate, după care inflație, dificultăți economice și cea de-a doua criză energetică.

Guvernul anterior a gestionat bine toate aceste crize.

Republica Moldova a depășit cu sprijin european, cu sprijinul României, desigur, în primul rând, toate aceste crize. Acum am avut o schimbare de guvern, fiindcă perioada cea mai dificilă a trecut și e nevoie să dăm oamenilor încredere. Privim spre viitor. Acest nou guvern are drept prioritate, evident, și agenda de securitate. Guvernul anterior s-a ocupat, în primul rând, de situația economică.

De ce s-au schimbat? Practic, a fost înlocuită prioritatea economică cu prioritatea în materie de securitate.

M-ați întrebat de atmosferă, în contextul tentativelor de destabilizare. În primul rând, Maia Sandu este o președintă care a dovedit de-a lungul timpului că nu este în niciun fel excentrică, alarmistă. Ca atare, dacă domnia sa a făcut acele declarații, trebuie să înțelegem cu toții că le-a făcut cu motiv și știe ce face, care este situația.  

ADVERTISING

Am văzut cu toții că au existat tentative de destabilizare în Republica Moldova, de a induce nesiguranță la nivelul oamenilor și am văzut că această tentativă de duminica trecută, tentativa organizării unui mare protest, a eșuat. Au fost doar câteva mii de oameni.

În ciuda faptului că oamenii, și o știm ca urmare a muncii unor jurnaliști serioși de investigații și a muncii ONG-urilor, în ciuda faptului că oamenii erau plătiți, erau aduși, au fost foarte puțini. Cel mai important lucru este că pe toată durata acelui așa-numit protest, autoritățile au avut în permanență situația sub control. Am văzut cu toții că autoritățile, în momentul de față, în Republica Moldova sunt mai puternice decât sunt persoanele care încearcă să provoace, să destabilizeze.

E foarte important ca oamenii să înțeleagă pericolul, să se informeze din surse credibile, să asculte ce au de spus autoritățile, să nu cadă pradă propagandei, dezinformării. Dacă cei care au încercat să destabilizeze nu au putut acum, sunt convins că nu o vor putea face, dar este important să păstrăm nivelul de alertă ridicat.

Pentru că ați menționat și propaganda în Republica Moldova. Autoritățile au luat câteva decizii de forță, cea privind televiziunile de propagandă, prin care Rusia își transmitea retorica, să spun așa. Cum lucrează, totuși, Rusia la Chișinău?

În primul rând, trebuie să înțelegem că conflictul dintre Federația Rusă și lumea liberă nu a început pe 24 februarie 2022, el a început mult mai devreme.

Federația Rusă lucrează la Chișinău, lucrează în alte state din vecinătatea Uniunii Europene, dar lucrează și în interiorul UE și trebuie să fim conștienți de acest lucru, de cum lucrează și ce își dorește.

ADVERTISING

În primul rând, Federația Rusă își dorește state slabe, cu instituții slabe, oameni politici care să fie un pericol pentru ordinea democratică, pentru statul de drept din țări membre ale UE și din țări din vecinătate.

Federația Rusă își dorește neîncredere, își dorește oameni săraci, controlabili, șantajabili, manipulabili.

UE își dorește exact pe dos. Uniunea Europeană dorește libertate, libertate de exprimare, libertate a presei, democrație, justiție, stat de drept, oameni puternici care să poată călători liber, care să decidă cu privire la propriul lor viitor.

Iar Federația Rusă este în conflict tocmai cu acest model liberal de viață european, bazat pe libertate și pe capacitatea omului de a decide cu privire la propriul său viitor. Ca atare, Federația Rusă susține oameni politici extremiști, adesea cu probleme penale, care nu sunt credibili, ultranaționaliști, populiști. Federația Rusă dorește să sădească neîncredere în instituțiile europene, în instituțiile statului, în instituții democratice, în justiție, în stat de drept.

Asta a făcut în state membre ale UE, a făcut și în R. Moldova. Sigur, în Republica Moldova există și așa-numite mișcări, chiar mișcări politice, chiar un partid politic susținut de persoane suspectate, unele chiar acuzate, condamnate pentru fapte de corupție în ultimii ani. Aceștia instigă la proteste la adresa Guvernului, au o mulțime de solicitări nerealiste, doresc dezordine, doresc neliniște.

Mesajele sunt adesea bazate pe știri false, pe dezinformare, pe propagandă, pe solicitări populiste nerealiste. Dar ce e important de știut este că rețeta pe care Federația Rusă o aplică atât în Republica Moldova, cât și în unele dintre statele membre ale UE este aceeași. Ca atare, trebuie să păzim R. Moldova, dar trebuie să ne păzim și pe noi acasă.

Pentru că ați menționat asta, ați spus că discursul Maiei Sandu, avertismentul pe care ea l-a dat, nu poate fi tratat decât în registru serios. Totuși, și de la București au fost câteva declarații, tentative de minimalizare a pericolului Rusiei în R. Moldova. Și mă refer, știți bine, la fostul ministru al Apărării, care a spus că pentru Republica Moldova nu e un pericol atât de mare Rusia, ci tot acest scenariu este, de fapt, o încercare de a redobândi o simpatie populară pentru Maia Sandu, ceea ce e bizar, sondajele nu arată că Maia Sandu ar fi în în prăbușire.

Am văzut de-a lungul ultimilor ani mulți așa-numiți analiști care au considerat că Maia Sandu este un om politic care nu poate câștiga, deoarece ar fi fragilă, nu ar avea structură, nu ar avea baroni, oligarhi în spate și inclusiv că ar fi femeie. Toți aceștia au fost contraziși de realitate.

Maia Sandu a câștigat alegeri prezidențiale împotriva unui candidat pro-rus, susținut de Kremlin și susținător al Kremlinului și a reușit în cadrul alegerilor parlamentare să aducă la guvernare, cu majoritate absolută, un partid pro-european care să modernizeze și să reformeze Republica Moldova. Majoritate absolută atât de clară cum nu este, de altfel, în niciun stat membru UE într-un parlament național.

Ca atare, faptele vorbesc de la sine și arată că dumneaei este un om politic puternic, cu rezultate, cu agendă clară și că este perseverentă, tocmai fiindcă ea nu este un om politic care gândește, în primul rând, la imagine. De asta nu este înțeleasă de analiști, politicieni, foști politicieni de mică anvergură, care gândesc în primul rând totul din perspectivă de imagine.

Am văzut în ultima vreme o foarte mare susținere pentru Republica Moldova, care vine dinspre UE, foarte mulți lideri ai UE, și Ursula von der Leyen și Roberta Metsola, dvs acum, foarte mulți europarlamentari au fost prezenți la Chișinău. Declarațiile tot timpul sunt de sprijin pentru traseul pro-european. Ce mai poate face UE concret pentru R. Moldova și pentru a asigura Moldova că rămâne pe acest traseu?

În primul rând, trebuie să dăm Republicii Moldova o perspectivă, să spunem exact care va fi următorul pas. Anul trecut am reușit în foarte puțin timp să facem mult, după ce Republica Moldova a depus cerere de aderare la UE.

În doar 4 luni de zile am acordat R. Moldova statutul de stat candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Acordarea statutului a durat la unele state, inclusiv la România, ani de zile după depunerea cererii de aderare.

Comisia Europeană a înaintat R. Moldova o listă de nouă recomandări, nouă reforme de implementat, pe care Guvernul Republicii Moldova acum le implementează. Ca atare, de îndată ce aceste reforme vor fi implementate, în cursul acestui an va trebui să spunem R. Moldova care este următorul pas.

Chiar acum, Adunarea Parlamentară EURONEST, în care sunt reuniți europarlamentari și parlamentari din parlamentele naționale din Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia și Azerbaidjan, a votat o rezoluție prin care solicităm Comisiei Europene și Consiliului UE începerea negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova și Ucraina.

În cursul acestui an am votat această rezoluție cu 36 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, o singură abținere. Este, din punct de vedere politic, cel mai important lucru pe care îl putem face. În rest, sunt câteva lucruri, în principal, în domeniul economic, pe care le putem face și anume continuarea sprijinului financiar pentru R. Moldova.

Republica Moldova a fost afectată anul trecut de o rată a inflației de 35%, aceasta erodează puterea de cumpărare a oamenilor.

Republica Moldova are nevoie de sprijin financiar. Chiar în cursul lunii martie vom adopta în plenul Parlamentului European pachetul de asistență macro-financiară înaintat de Comisia Europeană, în valoare de 145.000.000 de euro, deci mai mult sprijin financiar pe termen mediu, nu doar acum.

În următoarele luni și cel puțin pentru următorii doi ani după aceea, trebuie să stimulăm exporturile de produse moldovenești pe piața europeană. Există încă anumite cote, anumite limite cu privire la ceea ce Republica Moldova poate exporta pe piața europeană. Aceste limite trebuie crescute, fiindcă acesta va fi un semnal clar către întreprinzători, către fermierii din R. Moldova că produsele lor vor fi primite pe termen lung pe piața europeană. De ce există nevoie de această perspectivă?

Fiindcă, de exemplu, vinurile moldovenești, când erau exportate în Rusia, trebuiau să îndeplinească o singură condiție: să fie cât mai multe, cât mai tare. Pentru a avea succes la exporturi în Uniunea Europeană trebuie să fie de calitate bună. Ca atare, producătorii din R. Moldova trebuie să investească în calitatea produselor lor. Și pot face acest lucru doar dacă știu că produsele lor, ca urmare a unor investiții, vor putea fi vândute pe piața europeană mult timp de acum încolo. De aceea, e nevoie să creștem aceste cote cât mai mult.

Această criză se resimte și în restul statelor UE, laolaltă cu ceea ce se numește deja oboseala de război. Este afectată solidaritatea Uniunii Europene? Uniunea a încercat să țină strâns rândurile din greu și în perioada pandemiei, și acum, în perioada războiului. Sunt breșe, am văzut Ungaria, am văzut atitudinea Austriei, care a contrazis practic instituțiile UE, în dosarul Schengen.

Există breșe, însă solidaritatea a funcționat începând cu prima zi a războiului în Uniunea Europeană. UE și-a propus să ajutăm Ucraina cu tot ce putem, să sancționăm agresorul, trebuie să rămânem uniți în tot acest proces. Am reușit adoptarea a nouă valuri de sancțiuni împotriva Federației Ruse. Cel de-al zecelea val de sancțiuni este în curs.

Da, au fost câteodată discuții, au fost necesare și negocieri, în special cu Ungaria.

Aveți dreptate în ceea ce spuneți, însă am reușit de fiecare dată să adoptăm aceste decizii în unanimitate. De altfel, solidaritatea a funcționat în ultimul an, solidaritatea cu Ucraina și unitatea statelor membre ale UE.

Cred că dificultățile există, sunt firești, când deciziile trebuie luate cu unanimitate. Vor putea fi depășite în perioada următoare, la fel cum au fost depășite și în trecutul recent. Dar ce este important este ca deciziile să fie luate cât mai rapid, căci de la momentul luării unei decizii în favoarea Ucrainei până la momentul la care decizia produce efecte pozitive în Ucraina, adică sprijinul ajunge acolo, sprijinul militar ajunge pe câmpul de luptă, trece timpul și nu există timp de pierdut. Ca atare, e nevoie ca ritmul deciziilor să crească.

E nevoie să renunțe la unanimitate?

Este o dezbatere complicată și sunt multe lucruri de spus aici. Uniunea Europeană a fost la început o uniune formată din 6 state. Acum suntem 27 de state. E mai ușor să te înțelegi în unanimitate în 6, decât în 27.

Principiul luării deciziilor cu majoritate a tot fost extins de-a lungul timpului, astfel încât în ziua de azi principiul unanimității e în vigoare doar la câteva domenii cheie: aderarea de noi state la Uniunea Europeană sau la Schengen, de pildă, chestiuni ce țin de buget, adică să nu poată decide celelalte state membre UE ce să facă cu banii pe care îi plătești în bugetul Uniunii Europene, împotriva voințe tale. Deci avem principiul unanimității doar în câteva domenii cheie.

Dar principiul unanimității arată că oricine poate bloca Uniunea Europeană, oricine poate ține UE pe loc și riscăm să nu mergem înainte decât cu viteza celui mai lent membru.

De aceea, eu susțin extinderea principiului majorității, astfel încât principiul unanimității să rămână în vigoare doar pentru foarte, foarte puține lucruri esențiale ce ar influența semnificativ viitorul Uniunii Europene.

Dar în viața de zi cu zi a Uniunii Europene trebuie să decidem cu majoritate, poate nu întotdeauna cu majoritate de 50% plus unu, poate pentru anumite aspecte cu o majoritate mai largă, reprezentând o pondere de peste 50% din populația Uniunii Europene.

Dar da, mai multe decizii luate cu majoritate de voturi și mai puține, doar în chestiuni esențiale, cu unanimitate pentru a nu rămâne pe loc, pentru ca Uniunea Europeană se poate răspunde rapid, alerge, să poate evolua.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇