Realegerea lui Emmanuel Macron este și un răspuns al democrației la atacul Rusiei împotriva Europei.
Rezultatul e surprinzător de clar: aproape 60 la sută dintre francezi au optat pentru un nou mandat al lui Emmanuel Macron, limitând astfel influența contracandidatei sale din tabăra dreptei radicale, Marine Le Pen. Aceasta a obținut mai mult de 40 la sută din voturi și va rămâne în continuare pe scena politică franceză, cu solicitarea ca Franța să părăsească NATO și cu intenția de a slăbi Uniunea Europeană.
În iunie au loc alegeri parlamentare în Franța. La primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, în urmă cu două săptămâni, extrema dreaptă a obținut o treime din voturi și populistul de stânga Jean-Luc Mélenchon 20 la sută: este evident că francezii vor o schimbare semnificativă.
Parisul și clasa politică din Capitală și-au pierdut de multă vreme popularitatea. Mai mult, sentimentul că există un clivaj între "cei de sus și noi, cei de jos", a ajuns acum să se manifeste în forma unei critici la adresa democrației în sine.
Iar acest lucru este mai mult decât un semnal de alarmă.
UE ca protecție
Partidul "La République en Marche", fondat de Macron inițial ca mișcare care să cuprindă forțele centriste din politică, a accentuat în ultimii cinci ani problema deficitului de democrație, la care a contribuit și faptul că taberele politice clasice - socialiștii și conservatorii - au pierdut mult.
Macron și ai lui vor fi nevoiți să schimbe aceste tendințe, pentru a împiedica alunecarea Franței spre un naționalism al extremelor politice.
Un astfel de demers are legătură cu Europa în ansamblu și mai ales cu cel mai important partener al Franței: Germania. În Franța, Uniunea Europeană e percepută adesea drept club al marilor concerne, nu drept o comunitate care oferă protecție atât pe plan intern, cât și extern.
De două luni încoace, atacul Rusiei asupra Ucrainei arată că mulți au dreptate cu această perspectivă. Căci războiul Rusiei este și un atac împotriva Europei libere și democratice.
Cu cinci ani în urmă, Macron a fost ales pe baza unei agende europene clare, elaborate de tânărul Clément Beaune, între timp secretar de stat care se ocupă de subiecte europene în Ministerul francez de Externe. Politicianul de 40 de ani a consemnat clar ce trebuie să facă Macron: o integrare mai profundă și o democratizare a Uniunii Europene.
La Bruxelles, deciziile privind politica externă a UE nu se iau însă nici până astăzi cu o majoritate simplă. Este absurd că premierul iliberal al Ungariei Viktor Orbán, a cărui apropiere de Putin este cunoscută, poate să blocheze decizii importante prin veto.
În timp ce Rusia atacă democrația în Europa acum și cu arme, contribuabilii din Franța și Germania trebuie să alimenteze financiar în continuare cel mai mare adversar intern al UE. Mulți francezi sunt de părere, pe bună dreptate, că acest lucru este o absurditate.
Acum mingea este în terenul Berlinului
Din aceste motive, rezultatul alegerilor prezidențiale din Franța reprezintă o a doua șansă pentru Europa și mai ales pentru Germania.
De peste cinci ani, Macron vrea ca Uniunea Europeană să se stabilizeze ca mare putere politică mondială între SUA și China, cu un element puternic germano-francez. Fosta cancelară federală Angela Merkel nu a vrut, din păcate, să urmeze acest drum.
La nivelul politicii europene, moștenirea ei e marcată de un bilanț al integrării catastrofal, în comparație cu cel al cancelarilor Helmut Kohl sau Helmut Schmidt. Merkel a lăsat deoparte obiectivul lui Macron privind o colaborare mai profundă a celor două țări, limitându-se doar la înnoirea tratatului germano-francez de la Aachen, fără prea multă tragere de inimă.
Actualul guvern german, format din social-democrați, ecologiști și liberali, are acum ocazia să corecteze această greșeală.
Negociatorii ecologiști de la Bündnis90/Die Grünen au introdus în mod inteligent subiectul întăririi UE în acordul de guvernare. Nu s-au rezumat doar la un capitol despre Europa în stilul unui discurs festivist, așa cum au făcut-o odinioară social-democrații germani, ci au formulat propuneri concrete vizând diverse aspecte politice, prin care Uniunea urmează să facă un pas mare în direcția unor State Unite ale Europei.
De duminică seară, mingea este în terenul Berlinului.
Frank Hofmann