Secretarul de stat din Ministerul Energiei Cristian Bușoi spune că „am fi bucuroși să nu mai avem Lukoil în România”, într-o declarație pentru Politico, în contextul noilor sancțiuni ale SUA asupra Rusiei anunțate de Donald Trump.
„Lukoil va avea obligația să își vândă rafinăria Petrotel înainte de termenul-limită de luna viitoare. Am fi bucuroși să nu mai avem Lukoil în România”, a spus Bușoi, citat de Politico.
Fost europarlamentar, Cristian Bușoi a fost numit în martie 2025 secretar de stat la Ministerul Energiei. El a fost și președinte interimar al PNL Timișoara, până în toamna lui 2024, după care a candidat, fără succes, pentru o poziție de deputat pe listele PNL Dolj.
Miercuri, SUA au anunțat un nou pachet de sancțiuni împotriva celor mai mari două companii petroliere din Rusia – Rosneft și Lukoil – în încercarea de a forța Moscova să accepte o încetare imediată a focului în războiul cu Ucraina. Măsura marchează cea mai fermă acțiune a administrației Trump de până acum împotriva Kremlinului.
Potrivit Politico, sancțiunile americane, ale căror detalii urmează să fie finalizate, ar putea forța cele două companii să-și vândă activele și să oprească livrările de petrol către Europa.
Publicația notează că Lukoil, cea mai mare companie petrolieră privată din Rusia, operează rafinării în România și Bulgaria, deține circa 200 de stații de carburanți în Belgia, o participație de 45% la o rafinărie din Țările de Jos, și continuă să aprovizioneze Ungaria și Slovacia, țări care depind aproape integral de importurile de petrol din Rusia.
În contextul sancțiunilor, guvernele din Olanda și Bulgaria iau în calcul vânzarea activelor Lukoil de pe teritoriile lor, iar Slovacia ar putea cere o exceptare de la Washington, potrivit surselor citate de Politico.
Publicația mai precizează că Uniunea Europeană analizează, la rândul său, o posibilă interdicție privind tranzacțiile cu Lukoil, în coordonare cu Statele Unite.
În timpul ăsta, prim-ministrul ungar Viktor Orbán caută modalităţi de „eludare” a sancţiunilor americane împotriva companiilor ruseşti de petrol şi gaze.
Măsuri oncertate anunțate de SUA, UE și China
Sancțiunile anunțate marchează cea mai fermă acțiune a administrației Trump împotriva Kremlinului de până acum. Experții avertizează însă că impactul va depinde de modul în care sancțiunile vor fi implementate și dacă vor fi extinse la nivel secundar – adică asupra băncilor, rafinăriilor și comercianților din țări terțe care colaborează cu Rosneft și Lukoil.
Uniunea Europeană și-a coordonat mișcarea cu Washingtonul, aprobând al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care include o interdicție asupra importurilor de gaz natural lichefiat (GNL) provenit din Rusia.
O decizie similară a venit și din China, unde cele mai mari companii petroliere de stat au anunțat suspendarea temporară a achizițiilor de petrol rusesc transportat maritim. Beijingul importă în prezent aproximativ 1,4 milioane de barili de petrol rusesc pe zi.
Pasul următor ar putea fi făcut de India, care se apropie de un acord comercial cu Statele Unite, după luni de tensiuni provocate de importurile indiene de petrol rusesc. Washingtonul este pregătit să reducă semnificativ tarifele impuse exporturilor indiene – de la aproximativ 50% la 15-16% – în schimbul limitării achizițiilor de țiței din Rusia.