Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care şi-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la evoluţiile din Ungaria, în contextul în care urmează să preia preşedinţia Consiliului UE în a doua parte a anului 2024.
Rezoluția a fost adoptată în urma unei dezbateri care a avut loc miercuri, în plenul PE, pe tema situaţiei statului de drept şi a drepturilor fundamentale în Ungaria şi a îngheţării fondurilor UE. Textul rezoluției a fost adoptat joi cu 442 „pentru”, 144 „împotrivă” şi 33 de abţineri.
„Ultimele lor preocupări se referă la adoptarea de legi fără suficientă examinare parlamentară şi consultare publică, precum şi la invocarea abuzivă a «situaţiei de pericol», la utilizarea abuzivă a protecţiei avertizorilor de integritate pentru a submina drepturile persoanelor LGBTIQ+ şi libertatea de exprimare, precum şi la încălcarea drepturilor sociale şi de muncă ale profesorilor”, se arată într-un comunicat emis de Parlamentul European, citat de News.ro.
În rezoluție sunt condamnate campaniile anti-UE ale Guvernului Ungariei, care urmăresc să distragă atenţia de la nerespectarea valorilor europene şi corupţia sistemică, iar eurodeputaţii solicită executivului ungar să alinieze procesele electorale la standardele internaţionale, în special în contextul viitoarelor alegeri europene din 2024.
De asemenea, europarlamentarii atrag atenția asupra unor acte de intimidare, cum ar fi vizitele poliţiei secrete la birourile unor companii, ale unor părţi „strategice” ale industriei, cu scopul de a le aduce sub controlul cercului apropiat al prim-ministrului.
În plus, remarcă faptul că bugetul anual pentru 2022 a fost modificat de 95 de ori prin decret guvernamental, ceea ce a împiedicat un control adecvat şi indică lipsa unei bune gestiuni financiare.
Preluarea președinției UE, pusă sub semnul întrebării
În context, Parlamentul European subliniază rolul important pe care preşedinţia Consiliului îl are în promovarea legislaţiei, în asigurarea continuităţii agendei UE şi în reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii.
Și este pus sub semnul întrebării modul în care Ungaria va fi în măsură să îndeplinească această sarcină în mod credibil în 2024, având în vedere lipsa de conformitate cu legislaţia şi valorile UE, precum şi cu principiul cooperării loiale.
Prin urmare, PE solicită Consiliului să găsească o soluţie potrivită şi reaminteşte că Parlamentul ar putea lua măsuri adecvate dacă nu se găseşte o astfel de soluţie.
Mai mult, PE avertizează că „deblocarea fondurilor îngheţate în această etapă i-ar oferi partidului Fidesz o carte albă pentru a-şi continua atacurile asupra drepturilor fundamentale”.
„Este timpul ca Consiliul să se întrebe dacă un stat membru, aflat sub procedura prevăzută la articolul 7, poate deţine în mod credibil preşedinţia UE”, a spus și raportoarea permanentă a Parlamentului pentru Ungaria, Gwendoline Delbos-Corfield.