Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj cu prilejul Zilei NATO în România şi al aniversării a 75 de ani de la înfiinţarea NATO.
Mesajul său vine în contextul în care şeful statului şi-a anunţat dorinţa de a deveni viitorul secretar general al NATO, la finalul mandatului lui Jens Stoltenberg, care se încheie în octombrie.
Iohannis spune că războiul s-a întors în Europa, din cauza agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, iar acum articolul 5 al Tratatului de la Washington este mai relevant ca oricând.
Angajamentul faţă de apărarea colectivă oferă fiecăruia dintre cei 32 de aliaţi este practic garanţia unor societăţi democratice, în pace şi siguranţă.
Conform mesajului transmis de Iohannis, România se identifică deplin cu valorile democratice ale NATO şi acţionează cu responsabilitate şi hotărâre la nivel aliat, ca un veritabil pilon de securitate şi stabilitate în regiunea Mării Negre şi pe Flancul Estic.
Iată mesajul integral:
”Celebrăm, astăzi, 75 de ani de la înfiinţarea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie, fundamentată pe valorile democraţiei, ale libertăţii individuale şi ale statului de drept.
Pe baza legăturii transatlantice puternice şi a solidarităţii de neclintit a statelor membre, NATO s-a adaptat continuu, în toţi aceşti ani, la modificările şi provocările multiple din mediul de securitate internaţional, sporindu-şi relevanţa strategică şi asigurând în permanenţă securitatea în zona euroatlantică.
În 1949, când a fost semnat, la Washington, Tratatul Nord-Atlantic, care a consacrat înfiinţarea NATO, lumea era afectată de începutul Războiului Rece, un episod dificil al istoriei postbelice care a durat patru decenii. Au urmat abordarea extinsă a securităţii şi înglobarea de către NATO a noilor membri din Europa Centrală şi de Est, iar după 11 Septembrie 2001 au devenit o prioritate pentru Alianţa Nord-Atlantică combaterea terorismului internaţional şi gestionarea noilor ameninţări asimetrice.
Astăzi, când aniversăm 75 de ani de la înfiinţarea NATO, războiul s-a întors în Europa din cauza agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, iar provocările actuale de securitate sunt dintre cele mai diverse şi complexe, de la cele convenţionale, la cele hibride, cibernetice şi până la cele neconvenţionale.
Cu atât mai mult, în acest context de securitate dificil, NATO rămâne unită, puternică şi se adaptează conceptual, structural, instituţional şi operaţional pentru a-şi menţine superioritatea militară cu rol de descurajare faţă de orice potenţial adversar.
În ultimii 10 ani, postura NATO de descurajare şi apărare a fost întărită semnificativ, în special pe Flancul Estic, iar acest proces va continua, având la bază prevederile Conceptului Strategic al NATO adoptat la Madrid în 2022, care consacră descurajarea şi apărarea ca primă sarcină fundamentală a Alianţei Nord-Atlantice.
Articolul 5 al Tratatului de la Washington este astăzi mai relevant ca oricând, iar angajamentul faţă de apărarea colectivă ne oferă fiecăruia dintre cei 32 de aliaţi, deopotrivă, garanţia unor societăţi democratice, în pace şi siguranţă.
În aceeaşi măsură, rămânem ferm angajaţi, ca aliaţi, să ne consolidăm propriile capacităţi de apărare şi să contribuim echitabil la partajarea responsabilităţilor la nivelul NATO.
România se identifică deplin cu valorile democratice ale NATO şi acţionează cu responsabilitate şi hotărâre la nivel aliat, ca un veritabil pilon de securitate şi stabilitate în regiunea Mării Negre şi pe Flancul Estic. Vom continua să ne respectăm angajamentele şi să ne implicăm activ în procesul de adaptare a NATO la evoluţiile mediului de securitate, atât pe dimensiunea politică, cât şi pe cea militară a Alianţei Nord-Atlantice.
Alături de partenerii din Europa şi Asia-Pacific, vom continua să întărim NATO, astfel încât să rămână cea mai solidă alianţă politico-militară din istorie.
Împreună suntem mai puternici, împreună suntem NATO!
La mulţi ani, NATO! La mulţi ani, România!”.