Noul președinte al României trebuie să demonstreze implicare și atașament față de cetățeni, rezultă dintr-o analiză făcută de sociologul Barbu Mateescu, în urma unei cercetări calitative efectuate de IRES, la comanda Fundației Konrad Adenauer.
Participanții la cercetare simt că aceste lucruri absentează în clasa politică actuală sau la ocupantul actual al funcției. În acest context, termenul „patriotism” a fost utilizat în mod intens, chiar și de către persoane care resping hotărât naționalismul ca atare.
Și funcția de reprezentare a țării în exterior este considerată ca fiind de mare importanță.
Instinctiv, cetățenii caută un portret disonant față de cel al președintelui actual. Astfel, au fost
exprimate preferințe pentru:
- o persoană tânără
- Traian Băsescu ("cel din trecut" - femeie, 30 ani, Transilvania rurală)
- Victor Ponta (ca alternativă ce nu a fost urmată în 2014)
- o femeie ("ar merită lăsată țara în mâna unei femei. N-a fost niciodată" - bărbat, 35 ani, Moldova urbană)
- Vadim Tudor (nume menționat de unii participanți cu studii medii).
Emoția anti-Iohannis este puternică în societate - dezamăgirea față de actualul președinte propagându-se asupra politicii în general și partidelor principale ca atare.
A deține sau a accentua deținerea unor atribute similare cu Klaus Iohannis reprezintă o rută periculoasă pentru orice candidat la președinție, preferința publicului fiind în mod hotărât pentru o schimbare de macaz.
Alți potențiali președinți menționați de către participanți provin din afara PSD sau bazinului extremist. Este vorba de personalități aflate în afara instituțiilor centrale și centrelor de decizie politică ale coaliției: Emil Boc și Dacian Cioloș, ambii menționați de participanți din Moldova.
Cercetarea s-a derulat în cadrul a 7 focus grupuri, în București, o localitate urbană din Moldova și trei din ruralul Transilvaniei. Participanții au fost persoane care sunt interesate de alegerile prezidențiale, sunt hotărâte să meargă la vot sau nu sunt încă decise, care nu au un atașament puternic față de un partid sau altul și nu sunt din electoratele AUR sau SOS.
Mircea Geoană, cea mai bună imagine
Mircea Geoană are de departe cea mai bună imagine dintre toate personalitățile testate, cercetarea prezentă confirmând rezultatele sondajelor de opinie efectuate de diverse institute în precedentele 6 luni.
Faptul că Mircea Geoană nu este membru al vreunui partid politic ușurează perceperea sa prin prisma atribuțiilor proprii, ne-existând un brand politic care să-l tragă în jos.
Management-ul imaginii publice a omului Mircea Geoană a fost până în acest moment impecabil, participanții din afara Bucureștiului punând accentul asupra inteligenței și nivelului de educație.
Faptul că Mircea Geoană deține o poziție înaltă în ierarhia NATO reprezintă o validare majoră în ochii românilor.
Marcel Ciolacu
Notorietatea lui Marcel Ciolacu e la cote mai înalte decât pentru oricare alt lider măsurat în această cercetare.
Antipatia față de PSD este în continuare un factor important pentru mulți votanți, ea transferându-se asupra lui Ciolacu, în special în București și în Transilvania.
Caracterizări precum "penibil", "paralel", "neserios", "maimuță", "corupt", "hoț" sau "parvenit politic" abundă în bazinele electorale ce l-au dus pe Klaus Iohannis la victorie în 2014 și 2019.
Nicolae Ciucă
Liderul PNL înregistrează în mentalul colectiv un deficit de voință sau autonomie, caracterizarea "marionetă" revenind obsesiv în focus grupurile din Transilvania și Moldova.
În special, în Moldova, caracterizările au fost acide: "tâmp", "nepotrivit" , "caraghios", "fără carismă", "supus".
Trecutul său în Armată reprezintă un atribut pozitiv în ochii bucureștenilor cu studii superioare, o parte semnificativă a acestora percepându-l pozitiv: "onest", "disciplinat", "serios". În rândul altor categorii de participanți la cercetare identitatea lui Nicolae Ciucă ca fost militar are efecte negative.
Un viitor în care Nicolae Ciucă este președinte este în mod universal văzut drept insuficient de mulțumitor.
Cătălin Drulă
Președintele USR se confruntă cu o problemă diferită de cele întâlnite de alți politicieni acoperiți de acest studiu: o gravă lipsă de notorietate, pentru marea majoritate a participanților numele său neprovocând reacții de vreun fel.
George Simion și Diana Șoșoacă
Imaginea celor doi a fost hipermajoritar negativă - lucru nesurprinzător având în vedere că participanții la cercetare au fost selectați în mod expres din afara electoratelor AUR/Șoșoacă.
Comportamentul excesiv de dinamic al celor doi a fost caracterizat în mod repetat în termeni precum "gălăgios"/"gălăgioasă", "circ / circar / om de circ", "scandal", "turbare", "trompetă".