Votanții din România nu sunt în căutarea unui dictator sau a unui lider autoritar, susține sociologul Barbu Mateescu, care a prezentat unui grup de jurnaliști unul dintre rarele studii calitative puse la dispoziția opiniei publice despre liderii politici și principalele partide, cu două luni înainte de alegerile locale și europarlamentare.
Peste 50% din fondurile investite de formațiunile politice sunt cheltuite pentru realizarea unor astfel de studii, adică „focus grupuri” pe regiuni, localități, segmente de vârstă și mulți alți indicatori pentru a fi descoperite tendințele alegătorilor, cum sunt percepuți liderii, care e gradul de nemulțumire socială și mesajele pe care le așteaptă oamenii de la formațiunile politice.
„Dar astfel de studii, rareori, sunt făcute publice. Niciun lider nu vrea să ajungă la oameni opinii punctuale despre conducerea unei formațiuni”, a remarcat sociologul.
Barbu Mateescu împreună cu IRES, la comanda Fundației Konrad Adenauer, au realizat 7 focusuri grupuri (sesiuni de întrebări adresate unor oameni aleși pe criterii sociologice să reprezinte o categorie de votanți) cu persoane din zona alegătorilor neutri.
Adică e vorba despre cei care nu susțin un anumit partid, nu votează constant, se hotărăsc târziu pe cine susțin, absentează uneori de la alegerile parlamentare și europarlamentare.
Barbu Mateescu a numit acest grup, cu cea mai mare pondere printre votanții României, al „alegătorilor care tind să voteze doar în turul doi al alegerilor prezidențiale”, atunci când tensiunea politică e cea mai ridicată.
Mai mult, acest grup, dominat de nehotărâți, e cel care decide câștigătorul, partid sau persoană, în toate confruntările electorale.
Cu cât un om politic sau partid reușește să trezească interesul unui număr mai mare de alegători din această zonă, cu atât șansele de victorie sunt mai mari.
În urma sondajului calitativ reies câteva concluzii. Cinci dintre ele le prezentăm mai jos:
- Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă beneficiază de un capital limitat de credibilitate, abundând caracterizările negative.
- Notorietatea lui Cătălin Drulă este atât de limitată că, fără un efort imens de promovare, performanța sa la alegerile prezidențiale riscă să fie sub mediocră.
- Există o preferință accentuată, precum în 2014, pentru un președinte de țară care să provină din afara clasei politice existente.
- Cooperarea dintre PSD și PNL nu a spălat imaginea PSD și a președintelui formațiunii în rândul bazinelor electorale ce în mod tradițional se opun acestui partid.
- Capacitatea de extindere a lui George Simion sau, mai generic spus, a unui candidat AUR la prezidențiale nu s-a epuizat.
Toate concluziile de mai sus aparțin sociologului Barbu Mateescu după analizarea interviurilor realizate.