În timp ce Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă se chinuie să găsească pe cineva cu șanse pentru Primăria București, Mircea Geoană e decis să intre în cursa pentru președinția României, chiar și fără sprijinul vreunui partid.
Conform unor surse politice, actualul secretar general-adjunct al NATO va intra în campanie imediat după summit-ul Alianței Nord-Atlantice din perioada 9-11 iulie, ce se va desfășura la Washington.
Mircea Geoană, 65 de ani, este în acest moment numele cu cea mai mare certitudine că urmează să se înscrie în cursa pentru Palatul Cotroceni.
Parlamentul a votat de curând o lege ce stabilește desfășurarea alegerilor prezidențiale în data de 15 septembrie 2024, primul tur, iar al doilea, dacă va fi cazul, în 29 septembrie.
Legea nu a fost promulgată încă de Klaus Iohannis, deși propunerea modificării scrutinului pentru președinte, care în mod tradițional avea loc în lunile noiembrie – decembrie, a fost susținută și de Palatul Cotroceni.
O partidă de șah
Fostul lider PSD și actualul număr doi din NATO desfășoară deja o serie de evenimente și întâlniri cu reprezentanți ai oamenilor de afaceri, cu cetățeni și lideri din comunitățile locale și minorități naționale, încercând să-și creeze o susținere cât mai largă, în afara granițelor în care se mișcă formațiunile politice.
„Primul lucru pe care-l observ din acțiunile lui Mircea Geoană este un șah pe care-l dă coaliției de guvernare, care a mutat alegerile prezidențiale cu trei luni mai devreme față de cum era normal”, spune sociologul Barbu Mateescu, pentru spotmedia.ro.
„Unul dintre obiectivele acestei grabe fiind și blocarea lui Geoană de la a-și construi un ansamblu logistic. Are nevoie de oameni care să strângă semnături, are nevoie de echivalentul unui partid ca forță pentru a avea o candidatură credibilă”, a explicat expertul.
Mircea Geoană a încercat și în 2009 să devină președintele României din postura de lider al PSD, dar a fost învins de șeful statului de atunci, e vorba de Traian Băsescu, la o diferență de sub 100.000 de voturi.
În acel an, Mircea Geoană a fost puternic susținut de trio-ul mogulilor Sorin Ovidiu Vântu, Dinu Patriciu și Dan Voiculescu, care controlau o mare parte din resursele economice ale României și mai toată mass-media.
O puternică polarizare a opiniei publice și o serie de greșeli făcute de Mircea Geoană, printre care două călătorii la Moscova și o vizită la reședința privată a lui Vântu în preziua alegerilor, i-au spulberat șansele, deși toate sondajele de opinie îl dădeau virtual câștigător.
Telegrama și-un avion privat
„Un şi mai mare mister este modul cum abordează Geoană Rusia. Geoană l-a criticat public pe Băsescu pentru o poziție prea dură față de Moscova, cu argumentul că Guvernul României trebuie să nu permită ca disputele din politica externă pe anumite subiecte să împiedice un dialog pe alte chestiuni…”, se arată într-o telegramă a ambasadei SUA la București, care a ajuns în atenția opiniei publice din România, în urma publicării pe platforma online Wikileaks.
ASTĂZI PE SPOT:
Mai mult, în acea telegramă, ambasada SUA anunță că zborul până la Moscova s-a desfășurat cu un avion privat, pus la dispoziție de Sorin Ovidiu Vântu.
Toate operațiunile de comunicare, promovare și evenimente electorale se desfășoară prin intermediul organizației neguvernamentale „România Renaște”, la care, conform datelor publicate pe site-ul oficial s-au asociat încă 13 ONG-uri.
„Misiunea noastră este crearea unei comunități de patrioți și democrați în serviciul națiunii, care își doresc ca România să realizeze un salt istoric de dezvoltare”, se arată în prezentarea misiunii organizației.
Oamenii de afaceri, susținători înfocați ai lui Geoană
Și de această dată, la 15 ani de la precedenta candidatură, Mircea Geoană țintește să obțină susținerea oamenilor de afaceri din România.
Dan Șucu, magnatul industriei de mobilă și proprietarul clubului de fotbal Rapid, cu o avere estimată în 2023 la aproximativ 250 de milioane de euro, conform Forbes, este unul dintre principalii promotori ai candidaturii lui Geoană.
Dar pe lângă Dan Șucu mai sunt și bancheri, investitori imobiliari și industriași, care văd în acesta un președinte care le poate apăra interesele.
„După alegerile europarlamentare, și PSD și PNL s-ar putea să descopere exact ce descoperă acum la București. Ciolacu nu e votat de electoratul PNL și Ciucă nu e votat de electoratul PSD. Și, în situația unei candidaturi a lui Mircea Geoană, să apară atuuri, cel puțin în PSD, pentru a-l susține”, a declarat sociologul Barbu Mateescu.
„După europarlamentare, coaliția PSD - PNL va trebui să aleagă între un candidat comun - un independent sau o persoană mai puțin asociată cu un partid sau altul, sau să meargă cu candidaturi separate și să spere că nu prind locurile trei și patru, adică afară din turul al doilea. Dar aici, deja, intrăm într-un scenariu destul de complicat”, a adăugat specialistul.
Barbu Mateescu spune că un motiv pentru care Mircea Geoană vrea să se știe că va candida în orice condiții e că, în funcție de evoluțiile politice, ar putea să apară oportunitatea de a primi susținerea social-democraților.
AUR, un alt partid care caută independenți
În culise, în aceste zile, se dă o luptă puternică pentru ca PSD și PNL să găsească o cale de a trimite un candidat cu șanse să ajungă în turul doi al alegerilor prezidențiale, dar procesul e de zeci de ori mai complicat decât cel la care suntem martori de ceva vreme, când cele două formațiuni nu reușesc să propună un candidat pentru Primăria București.
Barbu Mateescu susține că, în mod normal, un independent are foarte puține șanse să câștige alegeri în România, dar acum, din cauza „unei crize a partidelor clasice”, mai mult ca oricând, un candidat independent poate găsi o cale.
Situația va fi complicată și de AUR, care, cel mai probabil, va miza, până la urmă, pe actorul Dan Puric, un nume tot mai vehiculat în ultima vreme.
O candidatură a lui George Simion va fi anulată de cea a Dianei Șoșoacă, spune Barbu Mateescu, considerând că AUR a fost prins între partidele clasice și vocala senatoare, care a atras de partea ei peste cinci procente din susținătorii formațiunii extremiste.
O problemă de imagine
Drumul până la Palatul Cotroceni e însă plin de provocări, capcane și surprize.
Mihaela Geoană, soția omului politic, este implicată total în campania electorală, susțin sursele politice consultate de spotmedia.ro.
Dar familia Geoană are o mare problemă de imagine. Ionuț Costea, fratele Mihaelei, este un condamnat la închisoare fugar, localizat de autoritățile române în Turcia.
O aducere acasă a acestuia „la momentul oportun” poate ridica multe semne de întrebare și provoca discuții în legătură cu soliditatea candidaturii lui Mircea Geoană la președinție.
„După alegerile locale și europarlamentare, partidele vor fi obligate să-și adapteze strategiile la rezultatele obținute, iar atunci vor apărea unele clarificări”, a mai spus Barbu Mateescu.
„Dar nu vom ști nimic despre potențialul politic al lui Geoană, pentru că el nu are un partid și nu va fi testat în aceste alegeri”, a adăugat sociologul, „potențialul său electoral rămânând un mister”.
Inflația și creșterea taxelor au provocat mari nemulțumiri sociale, iar acest lucru se observă din blocajul partidelor politice.
Nefireasca alianță PSD-PNL, nemulțumirea și dezaprobarea opiniei publice față de guvernare au îngustat căile pentru cele două partide de a obține o majoritate confortabilă în alegerile parlamentare, cu care se lăudau când au format coaliția.