De la Bruxelles, unde liderii statelor UE poartă negocieri prelungite, blocate sâmbătă de cele patru state așa-numite frugale, dintre care țara cea mai vocală este Olanda, Klaus Iohannis a anunțat că România sprijină condiționarea fondurilor europene de statul de drept, o temă care nu mai pune probleme la București.
”Se discută foarte intens despre condițiile de acordare ale acestor sume, așa-numitele condiții de guvernață a fondurilor. Unii doresc o abordare mai lejeră, alții își doresc un control foarte strict din partea Consiliului sau din partea Comisiei.
Foarte multe state membre solicită o legătură strânsă cu respectarea statului de drept.
Ca o notă, pentru România, statul de drept nu e o problemă. În România tema statului de drept a fost rezolvată pozitiv prin referendumul de anul trecut și prin schimbările politice care au fost făcute”, a spus președintele.
Iohannis a explicat și motivele pentru care negocierile dintre liderii UE sunt atât de sensibile și unde au fost ele blocate.
”Iată că, după două zile și două nopți de negocieri, din păcate încă nu s-a putut ajunge la un acord pe viitorul exercițiu financiar și pe fondurile de revigorare, relansare economică.
Vestea bună din toată negocierea, după părerea mea, este că toată lumea își dorește să ajungem la un acord. Dar de acolo până la acordul propriu-zis se pare că mai este mult de negociat. Sunt teme foarte complicate, ca să se înțeleagă de ce nu s-a ajuns încă la un acord.
Nu se discută doar despre cuantum, deci despre sume. Se discută, de exemplu, foarte aprins despre proporția între granturi, adică fonduri practic nerambursabile, și împrumuturi pentru fiecare țară și suma totală.
Se discută foarte intens despre condițiile de acordare a acestor sume, așa-numitele condiții de gestionare sau de guvernanță a fondurilor, unde, sigur, unii doresc o abordare mai lejeră, mai bazată pe abordări naționale, alții își doresc un control foarte strict din partea Consiliului sau din partea Comisiei, deci problemele sunt complicate. Pe de altă parte, pentru acordarea acestor fonduri, foarte multe state membre solicită o legătură strânsă cu verificarea statului de drept, care iarăși este o temă care a dus la multe discuții.
Ca și o notă, pentru România statul de drept nu este o problemă și nu ne opunem unei legături, fiindcă, din fericire, în România tema statului de drept a fost rezolvată în sens pozitiv prin referendumul de anul trecut și prin schimbările politice care s-au făcut, deci, iată, la acest capitol stăm bine.
Deocamdată, se negociază și astăzi încă în formate mai mici, urmând ca peste puțin timp să începem un nou plen, să verificăm în ce măsură putem să facem progrese și în ce măsură pozițiile statelor membre și a grupurilor se pot apropia și, în final, armoniza.
Pentru România, pentru mine, pentru echipa cu care am venit aici, în continuare temele prioritare sunt aceleași.
Avem absolută nevoie de fonduri consistente, substanțiale. Avem nevoie de bani pe coeziune, pentru multele proiecte de autostrăzi, căi ferate, spitale, școli, și așa mai departe.
Avem nevoie de fondurile pentru agricultură. Fără ele este aproape imposibil de imaginat cum ar arăta agricultura în România.
Dar, evident, avem nevoie de fonduri substanțiale pentru revigorare economică și, în afară de asta, pentru mine și pentru noi în general o flexibilitate rezonabilă între fonduri și felul în care se gestionează fondurile este vitală.
Până în momentul acesta, lucrurile pentru România s-au negociat, s-au mișcat într-un mod rezonabil, dar aici, la negocieri, până când nu s-a negociat tot, practic nu s-a negociat nimic.
Sunt moderat optimist, avem încă o șansă și cred că astăzi este ziua decisivă, când ne vom da seama dacă putem acum, în această sesiune, să ajungem la un acord sau dacă trebuie să revenim peste câteva săptămâni pentru a relua aceste înțelegeri.
Important, totuși, după părerea mea, este că toată lumea își dorește acest acord. Toată lumea își dorește și a înțeles că este nevoie de legătura între bugetul multianual și fondul de relansare economică.
Deci, continuăm cu a treia zi și cu siguranță și cu a treia noapte de negocieri”, a declarat președintele.
Liderii celor 27 de state UE au decis, sâmbătă seară, să prelugească negocierile privind planul de relansare post-coronavirus și duminică, în speranța găsirii unui acord între așa-numitele state frugale, în rândul cărora vocal este premierul olandez Mark Rutte, și statele din Sud, în special Italia, cea mai afectată de criza pandemică.
Află mai multe despre ”UE: Planul de relansare economică, blocat de ţările ’frugale’. Ce se va discuta în a doua zi a summit-ului european”
Charles Michel, mediatorul summitului, spera să modifice poziţia recalcitranţilor oferind concesii legate de repartiţia între subvenţii şi împrumuturi, precum şi de condiţiile care însoţesc plata sumelor alocate.
Citește mai multe despre ”Iohannis, la primul summit ținut la Bruxelles de la începutul pandemiei: Avem nevoie de bani, dorim sume consistente. Sunt relativ optimist (Video)”