Parlamentul a adoptat, miercuri, un proiect de lege care incriminează distribuirea online a materialelor antisemite, fasciste, legionare, rasiste și xenofobe, precum și negarea sau diminuarea Holocaustului.
Legea prevede pedepse cu închisoare de la 6 luni la 5 ani pentru aceste infracțiuni.
Inițiativa legislativă, susținută de președintele Federației Comunităților Evreiești din România, deputatul Silviu Vexler, a fost adoptată cu 199 de voturi pentru, 99 împotrivă și două abțineri.
Proiectul vizează combaterea discursului instigator la ură, xenofobiei și radicalizării în mediul online, în contextul în care astfel de manifestări au crescut în intensitate în ultima perioadă.
Legea interzice promovarea cultului persoanelor vinovate de infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, precum și acordarea numelui acestora unor locuri publice. De asemenea, se interzice distribuirea materialelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob prin intermediul sistemelor informatice.
Critici vehemente de la AUR şi POT
În urma adoptării legii, lideri ai formațiunilor politice extremiste au exprimat critici vehemente.
George Simion, președintele AUR, a declarat că legea este "foarte periculoasă" și că sub pretextul combaterii antisemitismului, se restrânge libertatea de exprimare. "Este pur subiectiv și tot ce a făcut Călin Georgescu, motiv pentru care injust este chemat acum la Parchet, poate fi integrat într-un discurs de ură", a spus Simion pe Facebook.
El arată că ”sub cupola mare a antisemitismului, cine nu este de acord că antisemitismul trebuie pedepsit, ei au integrat şi acest discurs instigator la ură”.
Anamaria Gavrilă, liderul POT, a acuzat şi ea că legea este "făcută de nesatisfăcuți social" și că întărește termeni precum "extremism" și "legionar", care pot fi interpretați subiectiv. "Este tipul de lege care desparte o societate", a afirmat Gavrilă în plenul Parlamentului, citată de Antena3.
"Cum poți tu, societate, să spui că un om trebuie să meargă la închisoare pentru că s-a exprimat? Ce fel de societate suntem noi când numești cel puțin 5,3 milioane de români extremiști și continui. Continui și nu te lași. Ce faci tu? Vii cu încă o lege care bagă oamenii la puşcărie pentru că s-au exprimat liber în public? Să vă fie ruşine! Acesta nu este nici măcar un moment şi legile trebuie făcute pentru necesitatea şi nevoia oamenilor, nu pentru nişte satisfăcuţi sau nesatisfăcuţi social", a subliniat şefa POT.
Un pas important în protejarea democrației
De cealaltă parte, susținătorii legii consideră că este un pas important în protejarea democrației și în combaterea discursului instigator la ură. Oana Florea (PSD) a subliniat că "nu trebuie să lăsăm un discurs al urii să captureze dezbaterile politice", iar Ionuț Stroe (PNL) a precizat că legea nu reprezintă un act de cenzură, ci o măsură necesară pentru a stopa incitarea la ură.
Legea adoptată se aliniază cu strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură 2024-2027, aprobată de Guvernul României. Aceasta reflectă angajamentul țării în combaterea fenomenelor de ură și discriminare, în conformitate cu standardele internaționale.
În concluzie, adoptarea acestei legi marchează un moment semnificativ în eforturile României de a combate discursul instigator la ură în mediul online, însă a generat controverse și reacții din partea unor grupuri politice care consideră că aceasta ar putea afecta libertatea de exprimare.
- Extremismul maghiarilor, marotă a românilor xenofobi
- Un post de radio face propagandă legionară de ani de zile, sub ochii autorităților. Proprietarul „Radio Camarad”, fost ziarist auto care s-a întors la Hristos: „E un demers pur jurnalistic”
- Cum cresc instituțiile un ferment legionar care riscă să devină violent
Proiectul de lege a fost adoptat deja de Senat, Camera Deputaților fiind for decizional, aşa că legea merge la promulgare.