Președintele în funcție susține că unii candidați care au încălcat legea, făcând declarații antisemite și propagandă legionară, nu au fost sancționați, fiind lăsați să intre în cursă.
La 12 zile de la anularea alegerilor prezidențiale de către CCR, a venit prima reacție oficială a șefului statului în legătură cu situația creată.
Klaus Iohannis, al cărui mandat a fost prelungit de Curtea Constituțională până la depunerea jurământului de către noul președinte ales, a răspuns la întrebările jurnaliștilor, înaintea unei întâlniri a Consiliului European.
Acesta a confirmat faptul că agențiile de informații din țara noastră au fost luate prin surprindere de „intervenția… atât de subtilă și atât de complexă încât practic mare parte din ce s-a întâmplat a fost găsit după primul tur al alegerilor”.
Înainte de vot, în câteva rânduri, atât șeful statului, cât și Parlamentul, prin șeful Comisiei de Control al SRI, au anunțat populația că nu sunt probleme de siguranță în ce privește desfășurarea procesului electoral.
Nu îmi cereți să divulg lucruri pe care nu am voie să le spun. E o decizie administrativă întemeiată. Ține inclusiv de unirea României cu Republica Moldova și bănuiesc că România n-a vrut să se unească și cu Ucraina.
Marcel Ciolacu, prim-ministru, președinte PSD
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a ieșit și el public și a declarat că George Simion, liderul formațiunii extremiste AUR, deși are interdicții de intrare în Moldova și Ucraina, nu înseamnă că nu poate candida la președinția României, deși Kievul îl acuza de activități „anti-ucrainene”.
România, salvată de aliați
Din declarațiile publice făcute de Klaus Iohannis se conturează un blocaj instituțional și politic major care a afectat activitatea agențiilor de informații.
De asemenea, șeful statului sugerează că acest blocaj a fost depășit doar cu ajutorul intervenției partenerilor din Uniunea Europeană și NATO.
„…influența străină a fost găsită ulterior și trebuie să spun că aici am avut un sprijin semnificativ de la parteneri strategici, care au ajutat entitățile românești să găsească ce s-a întâmplat totuși. De aceea, a durat câteva zile de la data alegerilor până când în Consiliul Suprem de Apărare a Țării s-a putut dezbate cu date, le-ați văzut, aceste chestiuni”, a anunțat Iohannis.
Deși încearcă să caute scuze agențiilor de informații și instituțiilor din domeniul apărării, argumentele președintelui sunt subțiri și, mai degrabă, adâncesc criza de securitate din România.
„Noi (președintele, Guvernul și agențiile de informații - n.red.) discutăm de ani de zile aceste chestiuni, deci nu este ceva ce am aflat alaltăieri. Dar de la a ști că există acest pericol până la a găsi concret ce s-a întâmplat este cale lungă și trebuie să înțelegem că nimeni dintre cei care ne atacă n-o face într-un mod transparent”, a spus Klaus Iohannis.
Atacurile hibride nu au fost luate în serios
Din enunțul de mai sus reiese descrierea eșecului în ce privește protejarea procesului electoral, dar mai ales, în ciuda asigurărilor date în repetate rânduri, nu a existat o procedură la nivelul CSAT de acțiune coordonată în cazul unui atac hibrid.
Mai mult, nu au existat studii de caz pe diverse scenarii, posibil folosite de Rusia pentru a compromite sistemul politic din România.
CSAT nu are nicio atribuție în procesul electoral propriu-zis. Președintele în funcție nu are nicio atribuție în procesul electoral propriu-zis. Și atunci eu am reacționat în momentul în care, de la servicii, am primit semnale că există o ingerință străină. Deci, atenție, CSAT a fost convocat pe ingerință străină, nu pe felul cum a mers campania.
Klaus Iohannis, președintele României
Iar acest lucru s-a întâmplat în situația în care Kremlinul a folosit aceeași macro-strategie, adaptată în mai multe țări, de cel puțin un deceniu, după anexarea Peninsulei Crimeea.
„Se ascund perfect în cyberspace, este aproape imposibil de găsit legătura și firul. Se folosesc de servere din toată lumea, se folosesc de servere care sunt conectate la alte servere, la alte servere”, a spus Iohannis.
Ceea ce nu a spus președintele în funcție e de ce în România atacurile hibride nu au fost luate în serios. Toate declarațiile lui din ultimul an au avut scopul de liniștire a populației și ignorarea unei ostilități tot mai accentuate a Rusiei față de România.
CSAT-ului îi este interzis să comunice concluzii și documente către alte entități decât cele specificate în legea CSAT și CCR nu este între cele care primesc din oficiu comunicări cu documente secrete. Aici fiind, cred că s-a înțeles întregul demers. A fost foarte complicat.
Klaus Iohannis, președintele României
Nu a fost prezentat niciun plan de măsuri în ce privește pregătirile pentru protejarea societății, a sistemului politic și a celui electoral.
În CSAT s-a discutat, dar nu s-a rezolvat
„Deci să nu-și imagineze cineva că aceste atacuri se fac cu semnătură cu dragoste din partea Estului. Nu. Sunt foarte, foarte greu de documentat. Iar în cazul unor alegeri. OK. Noi am creat entități specifice și în CSAT, care se ocupă exact de așa ceva, și toată lumea este conștientă că problema există, dar de la a cunoaște că există problema, până la a o preveni și până a remedia este de multe ori foarte complicat”, a mai adăugat Iohannis.
Conform declarațiilor de mai sus, în CSAT au existat persoane și direcții care au avut obligația să rezolve problema interferențelor și au ratat acest lucru.
Situația creată indică blocajul de la nivelul instituțiilor și lipsa de decizie din partea lui Klaus Iohannis.
El avea întreaga autoritate să monitorizeze activitatea acelor entități și să se asigure că-și ating obiectivele.
În plus, avea și pârghiile să primească semnale din societate să vadă dacă măsurile luate funcționează.
„…nu poate nimeni, nici CSAT, niciun serviciu, nu poate să înceapă să spioneze propriii politicieni. Am ajunge înapoi unde a fost înainte de '89. Fiecare are libertatea, dacă vrea să candideze, să-și facă campanie, să spună oamenilor ce vrea. Așa e în politică. Nu poți să vii și să interzici un candidat fiindcă vorbește ciudățenii în campanie”, a mai spus Iohannis.
Dubla măsură, originea haosului
Dar tocmai asta s-a întâmplat. Există o decizie a CCR care a interzis candidatura Dianei Șoșoacă pe motiv de manifestări extremiste.
În realitate, procesul electoral a fost perturbat de lideri politici care au dorit să profite de pe urma rapoartelor serviciilor de informații.
Declarațiile lui Iohannis sugerează că Marcel Ciolacu, prim-ministru, e suspectat că a folosit rapoartele agențiilor de informații pentru a-și crea un avantaj în ce privește candidatura sa pentru Palatul Cotroceni.
În cel puțin două situații, prim-ministrul s-a poziționat ciudat, e vorba de scandalul interdicțiilor lui George Simion, liderul AUR, și șocanta decizie a CCR, luată de judecătorii numiți de PSD, de a bloca accesul în cursa prezidențială a unui singur candidat extremist, pro-rus, în timp ce alți doi erau în situații asemănătoare, e vorba Simion și Georgescu.
„Se pare că au fost și încălcări ale legii în zona de antisemitism, de propagandă legionară, care poate ar fi trebuit să fie urmărite mai îndeaproape. Probabil, data viitoare așa se va întâmpla. Dar, atenție, acesta este un lucru foarte, foarte serios și vreau să îl tratăm așa cum este: serviciile secrete nu au voie să urmărească politicienii în intern, pur și simplu, că am ajunge imediat înapoi la vechea securitate și așa ceva este inacceptabil”, a mai anunțat Iohannis.
În realitate, eșecul e unul comun - al agențiilor de informații în frunte cu președintele în funcție - un eșec extrem de dureros, care a pus România în „carantină” în ce privește democrația după ce Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale.
Atacul hibrid al Rusiei nu a încetat, iar oameni politici din țară fac tot posibilul să vulnerabilizeze și mai mult România. Efectele economice, politice și sociale ale șocului produs de interferența masivă a Kremlinului se văd deja cu ochiul liber, iar reacția statului e firavă și haotică.