Deputatul USR Emanuel Ungureanu a depus în Parlament un proiect de lege menit să restabilească atribuțiile extinse ale Direcției Generale Anticorupție (DGA), în contextul în care o decizie recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) limitează drastic rolul acestei structuri în investigarea cazurilor de corupție.
Potrivit deciziei ÎCCJ, devenită obligatorie pentru toate instanțele, ofițerii DGA din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) pot desfășura cercetări penale exclusiv în dosarele în care sunt implicați angajați ai MAI – polițiști, jandarmi sau pompieri. Acest lucru exclude medici, profesori, politicieni sau alți funcționari publici din raza de competență a DGA.
„În urma deciziei ÎCCJ, DGA a rămas fără dinți în lupta împotriva corupției din sistemul sanitar, unde această structură a avut rezultate remarcabile în ultimii ani. Prin această lege sprijinim DGA să lupte cu fenomenul rușinos al șpăgilor din spitale”, a declarat Emanuel Ungureanu, la Parlament, citat de News.ro.
Ce prevede proiectul de lege
Noua inițiativă legislativă clarifică și consolidează cadrul legal al DGA, stabilind că ofițerii săi pot desfășura acte de cercetare penală în toate dosarele de corupție, indiferent de calitatea suspecților sau domeniul în care activează.
Proiectul prevede și:
- Păstrarea prerogativei DGA de a gestiona call-center-ul anticorupție, unde cetățenii pot semnala faptele de corupție prevăzute de Codul penal și Legea 78/2000;
- Dreptul DGA de a utiliza fonduri pentru cheltuieli operative;
- Posibilitatea ca polițiștii DGA să culeagă informații și să folosească colaboratori, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală.
Impactul deciziei ÎCCJ
USR atrage atenția că, în lipsa unei corecții legislative, sute de dosare ar putea fi compromise, inclusiv cel al fostului președinte CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, prins cu o mită de 1,25 milioane lei în portbagaj.
Decizia ÎCCJ anulează o practică de ani de zile în care DGA era implicată în anchete de corupție extinse, fiind apreciată pentru eficiența și dotările sale tehnice.
„S-au investit mulți bani în ofițerii DGA și în tehnologia lor. Erau eficienți și profesioniști. Acum nu vor mai putea fi folosiți în multe dosare importante”, a declarat un procuror sub protecția anonimatului pentru PressHub.
Context mai larg
Decizia ÎCCJ survine într-un moment în care justiția penală este percepută de unii actori ca tot mai favorabilă inculpaților, pe fondul unor decizii controversate ale Curții Constituționale și ale instanței supreme.
Ironia face ca, în urmă cu doar cinci ani, aceeași ÎCCJ susținea contrariul – că DGA are competență în toate cazurile de corupție, indiferent de statutul persoanei anchetate.
Inițiativa USR ar putea reaprinde dezbaterile privind independența instituțiilor anticorupție și eficiența luptei împotriva corupției în România.