Chiar dacă previzibilă, demisia lui Nicolae Ciucă din fruntea Guvernului, ca parte a acordului coaliţiei de guvernare potrivit căruia e rândul PSD să dea premierul, a fost prezentată și în presa externă.
Jurnaliștii de la Reuters comentează că această înțelegere cu rotativa, deși era menită să asigure stabilitate, în realitate a blocat elaborarea politicilor şi a întârziat fondurile de redresare ale Uniunii Europene.
„Liberalii de centru-dreapta ai lui Ciucă şi foştii lor rivali, social-democraţii de stânga (PSD), au format un guvern de mare coaliţie la sfârşitul anului 2021, împreună cu un partener minoritar, UDMR, în urma prăbuşirii unui cabinet centrist după mai puţin de un an de mandat. La momentul respectiv, principalele partide au convenit să facă o rotaţie a prim-miniştrilor, liderul liberalilor, Ciucă, fiind primul care urma să deţină funcţia. Acum, este de aşteptat ca preşedintele Klaus Iohannis să îl desemneze pe liderul Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, ca viitor prim-ministru, urmând ca acesta să fie votat în Parlament la sfârşitul acestei săptămâni”, explică Reuters.
Ciolacu, notează Reuters, a declarat că vede actuala coaliţie mergând mai departe chiar şi după alegerile generale din 2024, pentru continuarea politicilor.
Agenția mai precizează că „România, unul dintre cele mai puţin dezvoltate state din UE, a avut 11 prim-miniştri de când a aderat la bloc în 2007“.
Potrivit Reuters, noul cabinet s-ar putea confrunta cu tensiuni sociale din partea unui sector public nemulţumit de salarii, precum şi cu presiuni pentru aplicarea reformelor economice deja întârziate, convenite cu Comisia Europeană în schimbul fondurilor de redresare. Între timp, România trebuie să îşi reducă deficitul bugetar consolidat sub pragul de 3% impus de UE până în 2024, când vor avea loc alegeri prezidenţiale, generale, locale şi europene.
Jurnaliștii agenției britanice mai punctează și că cele două partide principale au adesea neînţelegeri în privinţa unor măsuri politice cheie, inclusiv un impozit forfetar pe venit, un element moştenit de liberali pe care PSD vrea să îl înlocuiască cu o impozitare progresivă. În final, Reuters menționează că leul românesc a scăzut cu 0,1% faţă de euro, luni, ca urmare a debutului rotativei guvernamentale.
Bloomberg, despre provocările lui Ciolacu
Agenţia Bloomberg relatează, de asemenea, că premierul român Nicolae Ciucă a demisionat pentru a ceda funcţia partenerului de coaliţie, în cadrul unui acord de împărţire a puterii menit să menţină stabilitatea „într-o ţară zguduită de tulburări politice”.
„Ciucă, un general de armată în retragere, în vârstă de 56 de ani, s-a dat la o parte, după aproape 19 luni la putere, pentru a-i permite liderului social-democrat Marcel Ciolacu să ocupe fotoliul de prim-ministru. Ambii au convenit acest schimb în 2021, după ce România a avut şapte prim-miniştri în mai puţin de un deceniu”, notează şi Bloomberg, care menţionează că rotativa a fost amânată cu câteva săptămâni din cauza unei greve a profesorilor.
După mai multe încercări eşuate, Ciucă a reuşit să convingă sindicatele să renunţe la protest prin aprobarea unor salarii mai mari şi prin promisiunea de a îmbunătăţi condiţiile de muncă, arată Bloomberg.
Acordul dintre Ciucă şi Ciolacu a oferit o aparenţă de stabilitate, permiţând coaliţiei de guvernare să apeleze la fondurile Uniunii Europene şi să accelereze lucrările la proiectele de infrastructură amânate de mult timp, „menite să ridice standardele de trai în economia în curs de dezvoltare a statului balcanic”, mai scriu jurnaliștii publicației citate.
Agenţia specializată în ştiri economice notează că anul trecut, România a atras investiţii străine directe record, de aproape 11 miliarde de euro, şi este de aşteptat ca Ciolacu să continue să sprijine proiectele de infrastructură. El a promis, de asemenea, că va respecta promisiunile de reducere a deficitului bugetar al României la limita de 3%, stabilită de blocul comunitar pentru anul viitor. Dar, în calitate de social-democrat, el ar putea fi înclinat şi să majoreze salariile şi pensiile din sectorul public, în timp ce alţi lucrători de stat protestează şi pun presiune asupra cabinetului, cerând salarii mai mari după cea mai mare inflaţie din ultimele două decenii.
După consultări cu preşedintele Klaus Iohannis, care, conform Constituţiei, are dreptul de a nominaliza premierul, Ciolacu, dacă va fi desemnat, are la dispoziţie până la 10 zile pentru a prezenta un cabinet şi a obţine aprobarea Parlamentului. Iohannis a declarat anterior că nu se va opune schimbului de la putere dacă există un acord în interiorul coaliţiei, precizează Bloomberg.