Niciodată în istoria Germaniei Federale un guvern nu a fost nevoit să gestioneze simultan atâtea probleme. Găsesc politicienii răspunsurile potrivite? Indicii în sondajul ARD-Deutschlandtrend.
Ucraina urmează să primească cel mai modern sistem de apărare antiaeriană pe care-l poate oferi Germania. Alături de patru multiple lansatoare de rachete şi un radar care să detecteze rachete şi drone ruse. Acest anunţ surprinzător al cancelarului Olaf Scholz i-a surprins în această săptămână pe adversarii săi. De mai multă vreme el era acuzat că frânează livrările de arme către Ucraina.
Cine caută motivul ezitărilor sale de până acum îl găseşte în partidul său, SPD. În formaţiunea social-democrată pacifismul este adânc înrădăcinat. Şi majoritatea alegătorilor săi sunt pacifişti. Fiecare al doilea chestionat este de părere că Germania nu ar trebui să provoace Rusia prin livrări de arme către Ucraina. Aceasta reiese din cel mai actual sondaj ARD-Deutschlandtrend, realizat periodic de demoscopii de la Infratest-dimap.
De cu totul altă părere sunt ecologiştii. 74 la sută din membrii de partid consideră că Guvernul de la Berlin trebuie să ofere un sprijin militar hotărât Ucrainei şi să manifeste duritate faţă de Rusia. Este ceva remarcabil, fiindcă ecologiştii provin din mişcarea pentru pace a anilor 1980.
Cum evaluează germanii sprijinul oferit Ucrainei de guvernul actual
Există diferenţe masive între vestul şi estul Germaniei. Duritate faţă de Rusia vor 53 la sută din vest-germani, în timp ce doar 35 la sută din est-germani vor acelaşi lucru.
Livrări de arme, sancţiuni, diplomaţie
În total, 42 la sută din chestionaţii din întreaga Germanie vor ca Guvernul de la Berlin să sprijine plenar Ucraina cu livrări de arme. 29% consideră că acest sprijin nu este suficient.
Infratest-dimap a studiat şi ce cred germanii despre politica de sancţiuni şi eforturile diplomatice ale guvernului.
Posibilităţile diplomatice de încetare a războiului sunt în prezent limitate. Recent, cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, au avut o convorbire telefonică cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, fără rezultat concret.
41 la sută din chestionaţi sunt de părere că Germania ar trebui să investească mai multă energie în tratative diplomatice. La fel de mulţi chestionaţi sunt de părere că sancţiunile actuale nu sunt suficiente.
Schimbările climatice pe locul trei între preocupări
Războiul din Ucraina nu este singura problemă care îi preocupă pe germani. Există o întreagă serie de crize simultane. De aceea, priorităţile au suferit modificări în ultimele luni.
În septembrie anul trecut, schimbările climatice erau principala îngrijorare, acum inflaţia şi războiul din Ucraina îi îngrijorează cel mai mult pe oameni. Clima a ajuns pe locul trei.
Ce-i preocupă pe germani
Inflaţia creşte
Războiul scumpeşte mai ales energia, dar şi preţul alimentelor a crescut. Aproape jumătate din chestionaţi (47 la sută) au declarat că sunt afectaţi puternic de scumpiri. Reuşeşte Guvernul să dea răspunsuri potrivite la aceste crize?
59 la sută din chestionaţi s-au declarat nemulţumiţi de activitatea executivului federal, compus din laburişti, ecologişti şi liberali. Doar 39% sunt mulţumiţi.
Nemulţumiţi de activitatea Guvernului sunt cu precădere susţinătorii conservatorilor din CDU şi CSU, aflaţi în Opoziţie (62 la sută), susţinătorii Alternativei pentru Germania (95%) şi alegători care nu au simpatii politice (77%). Foarte nemulţumiţi de activitatea Guvernului sunt şi cei din păturile defavorizate (70%) .
Cum ar vota germanii dacă alegerile s-ar desfăşura acum
CDU/ CSU se clasează pe primul loc între partide, cu 27 la sută din intenţiile de vot la nivel federal. Pe locurile doi şi trei se clasează cu 21% SPD şi formaţiunea ecologistă.
Sabine Kinkartz