Republica Moldova a întârziat cu îndeplinirea condiționalităților UE. La nivel tehnic, le-a îndeplinit în ultimul moment.
Este concluzia raportorului Parlamentului European pentru Republica Moldova, Dragoș Tudorache, și a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă online, susținută după votarea, în PE, a raportului de evaluare a implementării Acordului de Asociere UE – Moldova.
Condiționalitățile UE au vizat anularea controversatei legi privind dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin investiții, curățarea serviciilor fiscale, câteva reforme în domeniul justiției și votarea legii ONG-urilor.
Europarlamentarul a menționat că tot ce s-a întâmplat, s-a întâmplat cu greu și în ultimul moment – semn că la Chișinău nu există suficientă voință politică pentru aplicarea acestor reforme. „Dacă era un ritm satisfăcător de îndeplinire a condiționalităților, nu ajungeam în al 25-lea ceas, cu sufletul la gură, să ne bucurăm că a fost agreată tranșa a doua și ne-am fi bucurat că am accesat și tranșa a treia. Să nu uităm că s-au pierdut 40 de milioane de euro care ar fi fost utile Moldovei - s-au pierdut pentru că ritmul reformelor nu a fost menținut, chiar dacă a fost suficient timp”, a explicat Tudorache.
Pericolul planează asupra regimului liberalizat de vize
Potrivit lui, cei care conduc astăzi Republica Moldova – președintele și Guvernul – poartă întreaga responsabilitate pentru ceea ce face sau nu face Moldova ca stat, în special cu referire la angajamentele politice pe care și le-a asumat țara, inclusiv în ceea ce privește viitorul regimului liberalizat de vize de care beneficiază cetățenii moldoveni. „Sper să nu se piardă acest beneficiu major pe care Moldova îl are”, a atenționat europarlamentarul.
Relația Republicii Moldova cu UE s-a deteriorat în special în ultimul an (2018-2019) de aflare la guvernare a regimului oligarhic controlat de Vladimir Plahotniuc.
Din iunie până în noiembrie 2019, când Guvernul de la Chișinău a fost condus de Maia Sandu, s-a produs o dezghețare a relațiilor. Moldova începuse să iasă din izolarea internațională și atunci s-a reușit inclusiv reluarea sprijinului macro-financiar din partea UE pentru Moldova. Din noiembrie 2019, când socialiștii pro-ruși, conduși de facto de președintele Igor Dodon, au demis guvernul Maiei Sandu cu votul democraților abandonați de Plahotniuc, relațiile UE-Moldova au reintrat în faza incertitudinii. Uniunea Europeană a anunțat că va continua să sprijine financiar Moldova doar dacă vor fi îndeplinite condițiile (trasate punctual de UE), menite să genereze reforme palpabile și bunăstare pentru cetățeni.
Raportul Parlamentului European vine cu puțin timp înaintea alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, programate pentru 1 noiembrie. Dragoș Tudorache a precizat însă, că este doar o coincidență. Deputații europeni spun că UE și organizațiile internaționale relevante ar trebui să monitorizeze îndeaproape situația din țară, deoarece aceste alegeri vor fi un „test pentru democrație și statul de drept”.
Puterea de la Chișinău și Serviciul de spionaj al Rusiei (SVR) atacă la unison
Între timp, la Chișinău, oamenii din anturajul lui Igor Dodon și-au radicalizat retorica împotriva UE și SUA în tandem cu serviciul de spionaj al Rusiei.
Mai întâi, săptămâna trecută, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a declarat că americanii ar umbla cu „telecomanda” la moldoveni. Asta după ce ambasadorul american în Moldova, Dereck Hogan, a spus că va urmări foarte atent, la 1 noiembrie, votul locuitorilor din regiunea transnistreană și și-a exprimat speranța că nu se va manipula cu voturile transnistrenilor așa cum s-a întâmplat la alegerile parlamentare din 2019. Tot atunci, Lavrov a vorbit despre ONG-uri ca despre un pericol: „Trebuie să fim mai activi pe partea de societate civilă, inclusiv la finanțare. Chiar dacă nu ONG-urile sunt cele care conduc, ele sunt influente și majoritatea primesc finațare 100% din banii guvernului american”, a spus ministrul rus de Externe.
La 20 octombrie, Rusia a trimis al doilea semnal prin gura șefului Serviciului de spionaj, Serghei Narîșkin. Acesta a acuzat SUA de faptul că ar pregăti o „revoluție colorată” în Moldova, în cazul unei victorii a președintelui pro-rus Igor Dodon la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Serviciul rus de spionaj (SVR) a transmis oficial acest mesaj în care mai menționează că Departamentul de Stat al SUA ar fi dat indicații Ambasadei americane din Chișinău să se pregătească de proteste în masă în cazul realegerii lui Dodon.
Rusia acuză SUA că vor să instige la o revoluție în Republica Moldova, ”după modelul Belarus”
A doua zi, la 21 octombrie, deputatul socialist Bogdan Țîrdea a lansat o carte cu acuzații grave la adresa ONG-urilor și mass-media din Moldova. Țîrdea susține că prin societatea civilă pe care o sprijină în Moldova, „donatorii străini și-au creat aici o armată din 82 mii de voluntari, care în momente strategice se implică în lupte”. Mai mult, în tandem cu declarația făcută de Lavrov, deputatul socialist de la Chișinău susține că această rețea de ONG-uri „a devenit o caracatiță”, care s-a infiltrat în toate ramurile puterii, în mass-media și domeniul științific.
Context
Declarațiile lui Țîrdea vin după o investigație jurnalistică publicată în Moldova și Rusia, demonstrând faptul că președintele Igor Dodon își coordonează agenda cu un departament de la Kremlin, responsabil de agenții ruși din Republica Moldova. Fundația Soros, vizată în prezentarea cărții deputatului socialist, și-a exprimat regretul că acesta „a alunecat în atacuri grosolane la adresa societății civile din Moldova și la insinuări emoționale asupra unor personalități și organizații active în Moldova, cu intenția, probabil, de a devia atenția societății de la dezvăluirile recente care vizează formațiunea politică” (PSRM).
La rândul său, șeful Delegației UE în Republica Moldova, Peter Michalko, s-a declarat „consternat de atacurile dure, nefondate și rău-intenționate, lansate la adresa societății civile și a mass-media independente din Republica Moldova”. Potrivit lui Michalko, pentru orice stat democratic prezența unei societăți civile puternice și mass-media independente reprezintă „elemente necesare, care asigură progresul, dezvoltarea, transparența și împuternicesc cetățenii”.
Rolul societății civile moldovenești în schimbarea la față a Republicii Moldova
Solicitat de jurnaliști să comenteze declarațiile lui Lavrov și Narîșkin, europarlamentarul român, Dragoș Tudorache, a spus că anume Rusia este cea care, conform tradiției, se implică în procesele electorale peste tot în lume. „Rusia este, probabil, actorul nr. 1 în ceea ce privește acest război al fake news-ului și dezinformării. Prin astfel de declarații nu face decât să continue tradiția – aceea de a interveni fără să aibă vreun drept în diverse procese electorale peste tot în lume. Preocuparea noastră, a UE, în acest moment este ca aceste alegeri din Moldova să fie libere, să fie corecte, să fie organizate cât mai echidistant posibil, cu acces liber și egal pentru toți competitorii politici”, a răspuns Tudorache.
Rusia pregătește terenul pentru marea fraudare în Moldova în folosul lui Dodon
În opinia publicistului de la Chișinău, Nicolae Negru, „demersul lui Narîșkin pregătește terenul pentru fraudarea masivă a alegerilor în folosul lui Igor Dodon, iar acum asistăm la o operațiune de amploare a serviciilor speciale rusești împotriva suveranității și independenței Republicii Moldova”.
La aceeaşi concluzie ajunge și Leonid Litra, cercetător superior la Centrul Noua Europă din Kiev: „Cel mai probabil, declarația lui Narîșkin înseamnă că Igor Dodon, cu sprijinul Rusiei, se pregăteşte de falsificarea alegerilor prezidențiale din Moldova și ridiculizarea potestelor care pot apărea dupa scrutin, dacă Igor Dodon iese învingător”.
La rândul său, Dumitru Mînzărari, menționează într-o analiză pentru fundația „The Jamestown”, cu referire la declarația lui Serghei Lavrov, că „Rusia se implică agresiv și pe față în alegerile prezidențiale din Moldova”, iar directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, Dan Dungaciu atenționează asupra unei drame care paște Republica Moldova – pe care o numește „drama belarusă”: „Foarte multă lume, în Occident, își dorește ca această regiune să fie privită prin grila de lectură a Belarusului. Adică - vrem alegeri libere, vrem democrație, dar nu vrem geopolitică. Dacă Republica Moldova face această greșeală majoră – de a „de-geopolitiza” alegerile prezidențiale, se predă grilei de lectură belaruse a regiunii. Acesta e un avantaj major pentru Federația Rusă”, consideră Dungaciu.
Și directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă de la Chișinău, Victor Chirilă, trage un semnal de alarmă. Potrivit lui, alegerile prezidențiale din 1 noiembrie sunt niște „alegeri cruciale sau fatale”. Potrivit lui, „alegerea unui corupt ahtiat de putere în funcția de șef de stat va fi începutul sfârșitului Republicii Moldova așa cum a fost ea concepută cu aproape 30 de ani în urmă”. În acest context, expertul în politică externă readuce în atenția opiniei publice pericolul federalizării Moldovei – un deziderat îmbrățișat și promovat de Igor Dodon.