Românii îşi aleg, duminică, primarii şi consilierii locali, într-un scrutin considerat un test înaintea alegerilor legislative cruciale prevăzute în decembrie, însă ameninţat de un puternic absenteism din cauza intensificării epidemiei de Covid-19, relatează AFP.
În total 43.000 de mandate sunt în joc în acest scrutin într-un singur tur, însă Bucureştiul, metropola cu trei milioane de locuitori – unde învingătorul poate anunţa culoarea politică a viitorului Guvern – atrage atenţia în mod special.
Învins în urmă cu patru ani de social-democrata Gabriela Firea, care candidează la al doilea mandat, Nicuşor Dan speră să-şi ia revanşa, susţinut de această dată nu numai de partidul său (sic!) de centru dreapta USR-PLUS, ci şi de Partidul Naţional Liberal (PNL, la putere).
La nivel naţional, liberalii premierului Ludovic Orban, care conduce un guvern minoritar, sunt creditaţi în sondaje cu şase puncte avans faţă de social-democraţii din PSD, îndepărtaţi de la putere printr-o moţiune de cenzură în urmă cu aproape un an.
După ce a dominat scena politică de la căderea comunismului, la sfârşitul lui 1989, cota încrederii în PSD s-a fărâmiţat în urma unei serii de reforme controversate ale Justiţiei, pe care le-a lansat în 2017, în pofida avertismentelor Bruxelles-ului.
Însă PSD dispune în continuare, potrivit observatorilor, de o puternică implantare în mediul rural şi contează pe un electorat disciplinat, aflat adesea la mila ”baronilor locali”, nişte aleşi cvasi-inamovibili de care depinde acordarea ajutoarelor sociale şi atribuirea licitaţiilor publice.
În această perioadă de criză sanitară, mobilizarea este o miză majoră.
În contextul în care până în prezent s-au înregistrat 4.700 de morţi din cauza Covid-19 şi 1.400 de cazuri zilnice - de patru ori mai mult decât această ţară cu 19 milioane de locuitori a înregistrat în perioada cea mai intensă a pandemiei - România se află între ţările cele mai afectate în Europa.
Alegătorii speriaţi ameninţă să boicoteze urnele, însă preşedintele Klaus Iohannis, care provine din PNL, a dat asigurări că scrutinul, deja amânat o dată, nu ar prezenta ”aproape niciun risc”.
Măştile sunt obligatorii în secţiile de votare, mai puţin timp de câteva secunde, în care alegătorii le îndepărtează pentru a se identifica.
”A merge la vot nu este mai periculos decât a merge la cumpărături”, a dat asigurări miercuri, într-o conferinţă de presă, şeful statului.
Ţară cu două viteze
Potrivit psihologului Daniel David, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai de la Cluj, tinerii, în general favorabili dreptei, sunt tot mai puţin înclinaţi să voteze în alegerile municipale, subapreciind impactul acestui scrutin asupra vieţii lor.
”Judeţele se dezvoltă în mod inegal pentru că autorităţile locale fac diferenţa”, subliniază el.
Începerea anului şcolar la 14 septembrie a pus de altfel reflectoarele asupra unei Românii cu două viteze, în care o şcoală dintr-un sat dispune de echipamente de vârf, în timp ce şcoala din satul vecin nu are nici măcar apă curentă.
Fondurile de coeziune - din care România a absorbit 58 de miliarde de euro de când a aderat la UE în ianuarie 2007 - au permis multor comune să ridice capul, însă diferenţe mari în dezvoltare rămân importante.
”Eu îmi plătesc impozitele la timp şi aştept, în schimb, ca primarul să-şi facă treaba, însă de patru ani n-a mişcat nimic”, deplânge Mirela Toader, o locuitoare din Argeş (centru), care aşteaptă în continuare ca locuinţa sa de pe un deal să fie racordată la reţeaua de electricitate şi de apă curentă.