Discuția cu Vasile Bănescu a scos în evidență pericolul profund al dezinformării: o armă care nu vizează doar instituțiile, ci mintea și sufletul oamenilor. În fața acestei amenințări, soluția nu este polarizarea și conflictul, ci dialogul, educația și întoarcerea la valorile autentice ale credinței și ale democrației, spune el. Doar în acest fel România își poate proteja parcursul european și propria coeziune socială.
Citate reprezentative:
- Miza războiului hibrid purtat de Rusia împotriva noastră e să slăbească încrederea românilor în valorile europene și să semene neîncredere, ură și dezbinare.
- Consiliul Național al Audiovizualului nu are ca primă menire să amendeze, ci să protejeze publicul – mai ales pe cei tineri – de conținut nociv și dezinformare. Rolul nostru este, înainte de toate, sanitar, nu punitiv.
- Manipulatorii profesioniști știu că propaganda devine mai credibilă dacă este îmbrăcată în elemente religioase. În România există un strat consistent de religiozitate, iar aceasta este vizată direct de războiul hibrid purtat de Rusia.
- Nu există nimic mai grav decât să mimezi creștinismul și să instrumentalizezi credința politic. Asta se întâmplă astăzi în Rusia, unde ortodoxia a fost transformată într-o ideologie pusă în slujba războiului.
- Lipsa de educație provoacă credulitate. Aceasta îi face pe oameni vulnerabili la conspirații și la minciuni care, paradoxal, le dau impresia că dețin o cunoaștere specială.
Ați fost multă vreme purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, iar acum sunteți membru al Consiliului Național al Audiovizualului. Cum ați trăit această trecere de la un rol legat de reprezentarea spiritualității la unul în care sunteți chemat să apărați spațiul public de campanii de manipulare și dezinformare?
Este, într-adevăr, o schimbare semnificativă, dar pentru mine a venit firesc. În primul rând, mă definesc ca un laic, ca un cetățean obișnuit, dar cu o pregătire teologică solidă, căreia i se adaugă și experiența jurnalistică. Această dublă formare m-a ajutat să privesc realitatea atât prin ochii unui credincios, cât și prin prisma unui om preocupat de etică și comunicare.
Anii petrecuți în Patriarhia Română, dar și la Secretariatul de Stat pentru Culte mi-au oferit o relație de aproape un deceniu cu presa, ceea ce m-a îmbogățit enorm. Am descoperit cât de esențial este să transmiți publicului adevărul într-o formă limpede, etică și să nu rămâi pasiv atunci când vezi manipularea sau minciuna.
CNA este o instituție adesea percepută greșit, ca una care doar amendează.
În realitate, menirea sa fundamentală este protejarea publicului – în special a minorilor – de conținut nociv și dezinformare. Rolul nostru este, înainte de toate, sanitar, nu punitiv. Într-un context dominat de avalanșa de fake news și propagandă ostilă, am simțit că experiența mea se potrivește aici și că pot contribui la apărarea unui spațiu public sănătos.
Ați menționat avalanșa de fake news. De ce credeți că multe dintre aceste campanii de dezinformare finanțate din Rusia vizează în mod special mediul religios și oamenii credincioși?
Este o întrebare foarte importantă. Din experiența mea de la Patriarhie, am văzut cum persoane aparent bine intenționate încercau, de fapt, să folosească Biserica pentru scopuri obscure. Ulterior, am înțeles că era vorba de încercări de infiltrare și manipulare.
Explicația este simplă și, totodată, gravă: manipulatorii știu că mesajele îmbrăcate în haine religioase pătrund mult mai adânc în conștiința oamenilor. România este o societate cu un strat consistent de religiozitate. Nu discutăm aici calitatea credinței, ci faptul că sensibilitatea religioasă este reală și prezentă. Din acest motiv, propaganda care include elemente religioase devine mai credibilă pentru publicul țintă.
Am văzut sute de materiale incitatoare la ură și violență, încheiate cu formula „Doamne ajută!”, folosită abuziv. O rugăciune autentică este transformată într-un slogan golit de sens. Aceasta este instrumentalizarea credinței, iar efectul ei este devastator.
Ați folosit de multe ori pe parcursul timpului termenul de „ortodoxism”, ca ideologie pusă în slujba politicii. Cum se raportează Rusia la acest aspect și de ce credeți că exploatează ortodoxia pentru propaganda sa?
În Rusia, religia a fost transformată într-o ideologie de stat. Vorbim despre „ortodoxism”, o folosire politică a religiei pentru a justifica războaie și abuzuri. Patriarhul Kirill, de exemplu, legitimează agresiunea din Ucraina în numele unei false misiuni creștine.
Pentru regimul rus, faptul că românii sunt majoritar ortodocși este o oportunitate de manipulare. Se invocă ideea de o „familie creștină” comună pentru a justifica simpatii pro-ruse. Dar în realitate această retorică ascunde un atac asupra parcursului european al României.
Credința autentică ar trebui să ne facă mai lucizi, mai capabili să distingem între adevăr și fals. Din păcate, nivelul de educație scăzut face ca societatea noastră să fie vulnerabilă la aceste mesaje. Europa este prezentată ca un „infern moral”, deși chiar fondurile europene au salvat și restaurat multe lăcașuri de cult din România. Contradicția este flagrantă, dar, din păcate, adesea ignorată.
În discuția noastră ați menționat că mulți preoți au fost vizați de agenți de influență. De ce credeți că Rusia alege clericii ca ținte predilecte pentru propagandă?
Preoții au o mare autoritate în comunitățile lor. Cuvântul lor cântărește mai mult decât al unui inginer, medic sau profesor, pentru că ei sunt percepuți ca păstrători ai adevărului și ai tradiției.
De aceea, preoții devin ținte preferate pentru propagandă. Din păcate, am văzut și la noi clerici implicați în campanii electorale, promovați de structuri obscure. Aceste lucruri se sprijină pe o mentalitate veche, moștenită din simfonia bizantină – unitatea dintre stat și Biserică. În multe spații ortodoxe, inclusiv în Balcani, această mentalitate persistă și face bisericile mai vulnerabile la ingerințe politice.
Problema apare atunci când criteriul de judecată nu mai este adevărul, binele sau morala creștină, ci simpla apartenență confesională. Unii spun: „Rușii sunt ortodocși, deci sunt de-ai noștri.” Aceasta este o formă gravă de orbire morală, pentru că închide ochii la crimele și abuzurile comise de regimul de la Moscova.
Cum putem contracara aceste atacuri și cum putem comunica mai bine în comunitățile religioase, fără a adânci polarizarea?
Soluția nu este niciodată să adâncim ruptura sau să ironizăm credința oamenilor. Din păcate, polarizarea este deja o realitate: există o Românie europeană, lucidă, și o Românie dezamăgită, pauperizată, mai vulnerabilă la populism și propagandă.
Ce putem face? În primul rând, trebuie să implicăm cultele religioase într-un efort de educație civică și spirituală. Nu este un păcat să explici în biserică de ce comunismul a fost un regim demonic, o „evanghelie pe dos”, cum l-au numit marii teologi. Nu este greșit să arăți că totalitarismul este contrar Evangheliei.
De asemenea, social media poate fi folosită constructiv. Acolo unde circulă minciuni, pot apărea voci credibile care să explice clar: „Aceasta este dezinformare, iată de ce.” Oamenii au nevoie de explicații simple și oneste. Nu toți au acces la lecturi complexe sau analize sofisticate.
În plus, trebuie să reamintim mereu un adevăr elementar: Hristos nu poate fi niciodată de partea răului. Niciodată nu ar putea justifica bombardarea unor orașe creștine sau uciderea de civili nevinovați. Acesta este un argument creștin puternic împotriva manipulării.
Ați spus că lipsa de educație este principala vulnerabilitate a societății noastre. Cum vedeți rolul instituțiilor statului și al societății civile în combaterea propagandei?
Educația este cheia. Propaganda prinde acolo unde discernământul lipsește. Oamenii caută conspirații pentru că acestea le dau impresia că dețin o cunoaștere specială. Dar, de fapt, conspirațiile îi înstrăinează de realitate.
Statul și instituțiile nepolitice trebuie să coopereze cu cultele religioase și cu presa onestă pentru a face lumină. Nu vorbim despre politizarea mesajului religios, ci despre asumarea unei responsabilități civice. Este nevoie să explicăm oamenilor, într-un limbaj accesibil, de ce anumite mesaje sunt mincinoase și de ce drumul european al României este benefic.
Când vezi că o biserică este restaurată cu fonduri europene, iar preotul predică împotriva Europei, ai în față o contradicție flagrantă. Rolul nostru este să arătăm această contradicție și să îi ajutăm pe oameni să nu mai cadă pradă unor discursuri care îi înstrăinează de realitate.
Cum ați sintetiza amenințarea principală pe care o reprezintă acest război informațional pentru România?
Aș spune că cea mai mare amenințare nu este doar la nivel politic sau economic, ci la nivel spiritual și cultural. Dezinformarea atacă direct mintea și sufletul oamenilor. Dacă ajungi să crezi că agresorul este victimă și că răul este bine, atunci realitatea este complet falsificată.
Aceasta este miza războiului hibrid purtat de Rusia împotriva noastră: să slăbească încrederea românilor în valorile europene și să semene neîncredere, ură și dezbinare.
Vă mulțumesc pentru această discuție!
Și eu vă mulțumesc. Cred că dialogul este vital. Din păcate, trăim într-o atmosferă în care argumentul este adesea înlocuit de invectivă. Avem nevoie de cultură a dialogului, de deschidere, de răbdare. Monologul nu duce nicăieri. Doar prin dialog putem să ne vindecăm de confuzie și să reconstruim încrederea socială.