Ucrainenii și americanii ne mulțumesc pentru ajutor și implicare, dar în țară, nimeni nu știe ce facem cu adevărat. De ce?

Până acum, România a ajutat Ucraina, dar nu există indicii că a trimis arme, deși se pregătește să o facă. Principalul sprijin, conform mai multor surse, este realizarea transporturilor speciale de componente militare care vin din SUA și de la alte țări NATO pe calea aerului, iar apoi sunt livrate, terestru, țării vecine.
Ucrainenii și americanii ne mulțumesc pentru ajutor și implicare, dar în țară, nimeni nu știe ce facem cu adevărat. De ce?

În urmă cu 60 de zile erau foarte mulți oameni care nu credeau că Rusia va invada Ucraina. Diplomați occidentali considerau că Vladimir Putin blufează și încearcă să-și întărească influența globală, folosind presiunea militară asupra unei țări vecine.

Joe Biden a fost cel care a anunțat în mai multe rânduri că, dimpotrivă, Putin va ataca. Serviciile de informații americane au dat publicității imagini din satelit, dar și filmări și informații despre mișcările de trupe ale Rusiei.

Din 24 februarie, România a devenit o țară NATO aflată în vecinătatea unui conflict pe scară largă, unul care poate escalada în orice moment.

Decizia lui Putin de a invada Ucraina e de neînțeles din perspectiva raționamentului occidental. De ce ar ataca Kremlinul o țară vecină? De ce s-ar supune la sancțiuni și de ce și-ar sacrifica economia, populația și soldații într-un război lipsit de motivații concrete?

Ucraina a fost și este un inamic doar pentru regimul politic din Moscova, în niciun caz pentru ruși. 

Ura pentru ucraineni e un efect al propagandei ruse, care și înainte, dar mai ales după începerea războiului a pedalat intens pe tema pericolului pe care-l reprezintă Kievul pentru Rusia.

Putin și cei din cercul său de putere s-au simțit amenințați de independența și democrația Ucrainei. 

Liderul rus a decis invazia, bazându-se pe rapoarte ale FSB care spuneau că forțele Kievului nu vor rezista mai mult de trei zile, maximum două săptămâni.

Trebuie să reamintim că nici serviciile de informații occidentale nu erau mai optimiste.

Occidentul n-a crezut că Ucraina poate rezista în fața Rusiei

Președintele Joe Biden a declarat în urmă cu câteva zile că militarii ucraineni “sunt mai duri și mai mândri decât m-am așteptat”, cumva, admițând că nici el, cu toate informațiile pe care le avea la dispoziție, n-ar fi pariat că forțele armate ale Kievului o să reziste și o să fie atât de bine pregătite și motivate să respingă atacul Rusiei.

Dacă ar fi fost altfel, dacă statele NATO și SUA ar fi fost convinse și ar fi cunoscut capacitatea de luptă a Ucrainei și că poate să reziste și să învingă Rusia, atunci ar fi fost transferate toate armele posibile către Kiev cu mult timp înainte de 24 februarie, ziua în care Putin a dat ordinul trupelor sale să treacă frontiera.

Acest decalaj între nevoia de echipament militar a Ucrainei, exprimat atât de vocal și intens de președintele Zelenski, și livrarea lui de către Occident reprezintă mărimea neîncrederii Vestului în puterea de rezistență a ucrainenilor.

“Îi sunt recunoscător lui Joe Biden și poporului american pentru  sprijinirea Ucrainei în lupta împotriva agresiunii ruse. De acest ajutor este nevoie azi mai mult decât oricând! Salvează viețile luptătorilor noștri pentru democrație și libertate și ne aduce mai aproape de restabilirea păcii în Ucraina”, a scris Volodimir Zelenski, vineri, 22 aprilie, pe Twitter, anunțând că în sfârșit ajutorul militar livrat de NATO și SUA din ultimele zile le oferă posibilitatea să-și apere țara.

Cât de inteligentă e politica României în ce privește războiul din Ucraina?

Din punct de vedere politic, România, de la începutul războiului, a fost ferm alături de Ucraina. Peste 83% din populația țării noastre nu are încredere în Rusia și în regimul lui Vladimir Putin.

Sprijinul umanitar oferit refugiaților de către societatea civilă și guvern a fost remarcat de întreaga lume. Am fost țara care a primit în jur de 800.000 de ucraineni care au fugit din calea războiului, a doua după Polonia, și încă suntem implicați logistic și financiar, atât la nivel de stat cât și prin organizațiile umanitare, în ajutorarea tuturor refugiaților care sosesc din țara vecină.

Pe de altă parte, o întreagă dezbatere e în desfășurare în legătură cu sprijinul militar pe care îl acordăm Kievului.

“România rămâne nehotărâtă în fața tragediei din Ucraina, nu vrea nici să ajute prea mult, dar nici să fie acuzată că nu a făcut nimic”, scrie jurnalista Sabina Fati, într-un articol de opinie pentru Deutsche Welle, ediția în limba română.

În același sens s-au exprimat mai mulți lideri de opinie și experți. Cu toate acestea, Guvernul României face ceva, sunt indicii că destul de important, pentru sprijinirea militară a Ucrainei din moment ce președintele Volodimir Zelenski a vorbit în Parlamentul României, ministrul de Externe Dmitri Kuleba a făcut o vizită la București, iar de la începutul războiului, niciun oficial ucrainean n-a criticat țara noastră pentru neimplicare, așa cum s-a întâmplat în cazul Germaniei și Franței.

Mai mult, ministrul Kuleba, aflat vineri 22 aprilie, la București, a precizat că România, de la începutul războiului, “a avut o politică inteligentă”.

România oferă un ajutor critic Ucrainei

Chiar dacă o parte a opiniei publice consideră că nu facem nimic sau nu facem destul pentru ajutorarea Ucrainei, în realitate trebuie să observăm că în spatele cortinei se întâmplă câte ceva din moment ce semnalele transmise atât de SUA cât și de Ucraina sunt de apreciere pentru efortul depus de București în actualul conflict.

România a suspendat zborurile cu avioanele de vânătoare MIG-21 Lancer. Se discută dacă aceste avioane vor ajunge în Ucraina sau nu - Foto: Wikipedia.org

Din toate cercetările și interviurile realizate până acum cu persoane care au tangențe cu executivul și sistemul de apărare, pot spune că implicarea cea mai puternică a României în efortul de război are legătură cu transportul de arme ce vin din Occident și care, apoi, sunt transferate în Ucraina.

Polonia și România sunt țările de destinație a tuturor componentelor militare, iar de aici, printr-o serie de operațiuni secrete sunt livrate Ucrainei, în punctele alese.

Nu știu dacă e mult sau puțin, dar conform reacțiilor oficialilor străini reiese că e un ajutor critic.

În plus, țara noastră se pregătește și pentru livrarea directă de armament, în acest sens, a publicat un proiect de ordonanță care permite guvernului “să doneze echipament militar unor țări partenere”.

În ce privește îndelungatele discuții despre faptul că le oferim ucrainenilor “informații strategice”, nu am descoperit nimic în acest sens. Asta nu înseamnă că nu poate fi adevărat, dar până nu vor exista indicii clare, suntem în zona speculațiilor.

O discuție interesantă s-a stârnit despre MIG-urile 21 Lancer, retrase din exploatare. E vorba de două escadrile, deci, maximum 24 de avioane, despre care s-a spus că ar putea fi trimise în Ucraina.

Aici, mai mulți lideri politici au dat declarații controversate, iar Marcel Ciolacu, liderul PSD, a spus că “este posibil acest lucru, în funcție de evoluția din Ucraina, România (poate) să facă acest lucru”.

Într-o discuție cu o persoană aflată aproape de fenomen, care a dorit să-și păstreze anonimatul, aceasta a explicat că “e imposibil să transferăm MIG-urile pentru că avioanele respective nu mai au nicio legătură cu cele rusești. Au fost refăcute pe sistemele NATO, operațiune realizată în Israel, cu câțiva ani în urmă”.

Rămâne ca viitorul să ne spună în ce măsură România s-a implicat în stoparea războiului din Ucraina și cum a contribuit pentru a deteriora asaltul Rusiei asupra Europei.