- Joe Biden se adresează aliaților, arătând că se bazează pe Polonia și România în ce privește susținerea militară a Ucrainei.
- Președintele României declară că ajută Kievul logistic, dar nu face nicio referire la transferul de armament.
- Ucrainenii ne mulțumesc, așteptând tancuri din România, iar rușii susțin că am trimis mercenari în țara vecină.
- Guvernul de la București propune modificarea unei ordonanțe prin care putem transfera și dona arme unor state partenere.
În ultimele două săptămâni, imediat după ce Rusia a anunțat pregătiri pentru o mare ofensivă pe frontului de est, care acum este în desfășurare, România a făcut câțiva pași înainte în ce privește ajutorul militar pe care-l oferă Ucrainei.
Aceștia sunt făcuți de autoritățile de la București în vârful picioarelor, evitând pe cât posibil crearea unei dezbateri interne cu privire la trimiterea de arme din România în țara vecină.
“…pentru sprijinirea Ucrainei, greu încercată de această agresiune, NATO și Uniunea Europeană au luat măsuri concrete și consistente. România a acționat, la rândul său, rapid și eficient, atât la nivel guvernamental, cât și la nivelul societății civile”, a declarat Klaus Iohannis în discursul său din 13 aprilie, ținut în fața militarilor NATO din baza Mihail Kogălniceanu, județul Constanța.
O discuție în format restrâns
De la începutul conflictului, președintele României, care conform Constituției, este responsabil cu politica externă a țării, a anunțat sprijinirea Ucrainei, dar ajutorul militar a fost făcut exclusiv prin operațiuni NATO.
În data de 19 aprilie, Joe Biden a ținut o teleconferință, în format restrâns, la care, din Europa de est au participat doar președinții Poloniei și României.
“…la discuții au… luat parte și președintele Franței Emmanuel Macron, prim-ministrul Marii Britanii Boris Johnson, prim-ministrul Canadei Justin Trudeau, cancelarul Germaniei Olaf Scholz, prim-ministrul Italiei Mario Draghi, prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European Charles Michel”, se arată în comunicatul oficial emis de Palatul Cotroceni.
Deși s-a discutat puțin despre acest eveniment în presa din România, el a fost important pentru țara noastră, din perspectiva influenței și deciziei în legătură cu cel mai fierbinte punct de pe glob de la această oră.
“… liderii au evaluat strategia cuprinzătoare de sprijin pentru Ucraina, pe toate dimensiunile, și au abordat măsurile ferme și coordonate de răspuns întreprinse de comunitatea internațională, cu referire la pachetele extinse de sancțiuni, pentru contracararea acțiunilor Rusiei”, se arată în comunicatul emis de președinția României.
Boris Johnson, premierul Marii Britanii, a spus, după întâlnirea din 19 aprilie, că acest conflict va deveni unul de artilerie, iar ucrainenii au nevoie de sprijin, anunțând că le va trimite tot ce au cerut, conform agenției Reuters.
“Președintele Klaus Iohannis a menționat demersurile complexe întreprinse de țara noastră în sprijinul Ucrainei, în plan politic, logistic și umanitar”, se arată în comunicatul Palatului Cotroceni, confirmând faptul că România, acum, se află în prima linie în ce privește ajutorul acordat Kievului.
Ucraina: Mulțumim, România!
În aceeași zi de 19 aprilie, în care a avut loc teleconferința inițiată de Joe Biden, pe rețelele sociale au apărut mai multe mesaje postate de entități ucrainene care anunțau că Bucureștiul va trimite arme Kievului.
“România va trimite arme Ucrainei. Totuși, legea țării interzice un astfel de transfer către națiunile non-NATO. Bucureștiul urmează să schimbe legislația pentru a putea ajuta Ucraina… Mulțumim România!”, scria pe Twitter “Ukraine World”, o platformă media în limba engleză de știri, analize și podcast-uri.
De asemenea, o altă platformă de monitorizare a surselor deschise din domeniul informațiilor militare din Europa de est, intitulată “OSINT Defender” publica pe Twitter, în aceeași zi de 19 aprilie informația că: “Ministerul Apărării Naționale din România a anunțat că va trimite în Ucraina echipamente militare letale din rezervele naționale, dar nu a precizat care vor fi acestea, dar ar putea include tancuri T-72. România are un număr de 28, aflate într-o stare bună”.
Ministerul Apărării și nicio altă autoritate din România n-a făcut, până acum, vreun anunț în legătură cu trimiterea de arme în Ucraina.
Conturile respective nu dau informații false, dar exagerează, ne aflăm în situația în care “nu iese fum fără foc”.
Ordonanța care permite României să transfere și să doneze arme
În data de 15 aprilie, pe site-ul Ministerului Apărării, la rubrica “acte normative aflate în procedură de transparență decizională”, a fost publicat proiectul “Ordonanță de urgență a Guvernului pentru completarea art.9 din Ordonanța Guvernului nr. 122/1998 privind acumularea, scoaterea și împrospătarea produselor din rezervele proprii ale forțelor destinate apărării naționale”.
“Având in vedere actualul context de securitate care este grav afectat de invazia militară executată de Federația Rusă împotriva Ucrainei, luând in considerare faptul că, la nivelul Alianței Nord-Atlantice, au fost stabilite succesiv măsuri de întărire și consolidare a capacităților de apărare…,…având în vedere necesitatea identificării mecanismelor adecvate realizării transferului de produse din rezervele proprii ale forțelor destinate apărării naționale între statele aliate sau partenere, Guvernul României adoptă prezenta ordonanță…: Forțele destinate apărării naționale pot face donații de produse din rezervele proprii, în starea în care se află, către state aliate sau partenere, în baza solicitărilor primite, în scopul acordării sprijinului cu titlu de ajutor, în situațiile temeinic justificate de evoluția mediului de securitate și când sunt afectate interesele României”.
Proiectul legislativ, aflat în dezbatere publică, modifică o ordonanță din 1998, prin care țara noastră poate oferi armament din rezerva națională unor state partenere, în anumite condiții. Cum se arată în expunerea de motive, cauza principală pentru care a fost modificată ordonanța e invazia declanșată de Rusia asupra Ucrainei, o țară care are o graniță de peste 600 de kilometri cu România.
Într-o discuție, o sursă guvernamentală care a dorit să rămână anonimă din cauza complexității subiectului a declarat pentru spotmedia.ro că “modificarea legislativă are legătură, mai degrabă, cu faptul că legislația din domeniu era veche și nu mai e conformă cu realitatea”.
Pe de altă parte, aceeași sursă a spus că “România ajută Ucraina”, dar preferă să o facă în tăcere, aceasta fiind o decizie luată din primele zile ale conflictului.
Miercuri, 20 aprilie, Maria Zacharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Rus de Externe, anunța din nou că România se află printre țările cu cel mai mare număr de mercenari care luptă în Ucraina, alături de Polonia, SUA, Canada, Marea Britanie și Georgia.
Zacharova preciza că peste 7.000 de militari voluntari s-au înrolat în forțele armate ucrainene.
Această luare de poziție a diplomației ruse vine după ce în urmă cu o săptămână, agenția Ria Novosti publica o informație asemănătoare, citând surse de la Kremlin.
“Rusia construiește o narațiune alternativă prin care să învinovățească țări NATO pentru eșecul militar din Ucraina”, a spus pentru spotmedia.ro, sursa guvernamentală.