Un bun indiciu că intervenția SUA în Venezuela a însemnat un pas înapoi pentru Vladimir Putin e dat și de tăcerea partidei pro-ruse de la București.
Mulți dintre cei care se autointitulează suveraniști, în frunte cu George Simion, liderul AUR, pe parcursul ultimilor ani au făcut parte din corul propagandei de la Kremlin.
Acțiunile lor politice, unele violente, în frunte cu promovarea ilegală a lui Călin Georgescu, au reflectat modul în care s-a poziționat Kremlinul față de România.
Toate rețelele de influență pe care le avea Moscova la București, reminiscențe din perioada comunistă, refăcute în anii ’90 au fost activate, finanțate și dezvoltate imediat după invadarea Ucrainei, în urmă cu patru ani.
Revenirea lui Donald Trump la putere în noiembrie 2024 a reprezentat un moment rar în care Vladimir Putin a văzut o oportunitate de a obține validarea acțiunilor sale de la noua administrație americană.
S-a vorbit mult despre relația apropiată dintre Donald Trump și Putin, una manifestată și în primul mandat al președintelui american.
Mulți au spus că liderul american e șantajat de Rusia, că FSB are pârghii asupra lui încă din anii ’80, atunci când Donald Trump a făcut o călătorie la Moscova.
Până acum nu există nicio dovadă concretă în acest sens, dar nici nu se poate ascunde faptul că Donald Trump l-a privit pe Putin tot timpul cu admirație, oferindu-i o serie de oportunități pentru a încheia în avantaj conflictul din Ucraina.
Criticii SUA s-au transformat în entuziaști MAGA
În acest context, după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, o mare parte a susținătorilor Rusiei de la București s-au transformat peste noapte în filo-americani.
Dintr-o dată, persoane care ani de zile s-au afișat ca mari critici ai SUA au devenit susținători MAGA și Trump. Victor Ponta şi Crin Antonescu sunt două dintre cele mai importante figuri politice ale deceniului trecut care de la ură afișată față de SUA au devenit peste noapte mari susținători ai președintelui american.
În repetate rânduri s-a putut observa că, în situația în care relația dintre Trump și Putin nu merge prea bine, iar de la Kremlin întârzie direcțiile de propagandă, și în România, printre suveraniști, se așterne o tăcere de ore, chiar de zile uneori, până se pregătesc noile scenarii.
De exemplu, George Simion, după intervenția lui Trump în Venezuela n-a postat nimic pe pagina sa de Facebook despre acest eveniment, în condițiile în care a anunțat cu surle și trâmbițe că, în curând, va face o vizită în SUA ca mare susținător al politicii americane.
Operațiunea care a dus la arestarea lui Maduro, un aliat al lui Putin, pare că l-a lăsat în offside pe liderul AUR.
În România, din păcate, curentul conservator a fost preluat și e controlat de agenții Kremlinului.
Din cauză că o mare parte a populației este antiRusia ca urmare a ocupației de după cel de-Al Doilea Război Mondial, a impunerii comunismului, a sărăcirii țăranilor prin reparațiile de război pe care România a fost obligată să le plătească în mare parte prin produse agricole, a furtului tezaurului și altele, Kremlinul și-a mascat acțiunile politice ostile lansate asupra României, dar și celorlalte state europene, în spatele unor formațiuni și grupări de extremă-dreapta, naționalist-populiste.
Multă atenție, puțină înțelegere
Când finanțarea și legăturile cu Rusia au început să fie deconspirate, Kremlinul le-a transformat în unele care susțin conservatorismul american și MAGA, profitând de tendințele autoritare și antidemocratice ale lui Donald Trump.
În acest fel, ca prin minune, oameni politici, influenceri, actori și alții care se făcuseră cunoscuți ca mari critici ai SUA, ai democrației și liberalismului au devenit peste noapte adepții MAGA.
Echilibristica ideologică făcută de Kremlin arată cât de multă atenție dă dinamicii politice din lumea liberă, dar și cât de puțin o înțelege.
Moscova privește cu mare invidie, pentru că așa arată o operațiune militară specială, nu ce au făcut rușii în Ucraina. Comparația a fost făcută de comentatorii militari, așa numiții Zet-blogheri, care au preluat detaliile operațiunii americane din presa internațională...
Armand Goșu, expert în istoria Imperiului Rus și a Uniunii Sovietice, Contributors.ro
Un sistem politic închis, întotdeauna, are tendința de a vedea și analiza lumea dintr-o perspectivă statică, înghețată și controlată.
Agenții acestuia exclud din start existența entropiei, a întâmplării sau impactul modelator al unor evenimente marginale, considerând că totul tinde să fie planificat și urmărit la fel ca la Moscova sau ca la Beijing.
De asemenea, Kremlinul denotă și o slabă înțelegere a sistemului politic american, mai ales prin disponibilitatea de a vedea în Donald Trump un fel de dictator asemănător cu Putin, care nu are nicio responsabilitate față de Congres, față de propriul guvern sau de cei care l-au ales.
Educația de tip militar, închisă și orientată spre a obține supunere oarbă în fața autorității exclude din start orice pregătire pentru neprevăzutul social și politic din sistemele liberale deschise.
Astfel că un agent FSB, de exemplu, n-are cum să-l vadă pe Trump diferit de Putin, iar în momentul în care primul are un eșec să nu-l explice printr-o conspirație a unei entități mai mari și mai puternice.
EXTRAGERE. Nicolas Maduro, fostul președinte al Venezuelei, reținut de forțele militare americane, în avion, cu destinația SUA - Foto: Donald Trump/ X Twitter
În concluzie, cel puțin deocamdată, după adânca tăcere care a cuprins tabăra pro-rusă se poate spune că Vladimir Putin a primit în plin lovitura dată de Trump în Venezuela.
Această lovitură a fost șocantă pentru el cel puțin din două perspective, una politică, nu se aștepta ca Trump, după lungile discuții avute, să declanșeze o astfel de operațiune, adică să-l aresteze pe Maduro, chiar dacă avea informații că SUA vor interveni în Venezuela. Și, în al doilea rând, cel mai probabil a fost șocat de rapiditatea, precizia și forța cu care a fost executată intervenția, arătându-i încă o dată (dacă mai avea nevoie) cine deține cea mai puternică armată din lume și cât de slabă a ajuns Rusia.