Șeful statului a făcut prima mișcare mai curajoasă de la începutul crizei. A trimis un mesaj către partide prin care le-a anunțat că vineri va semna decretul de dizolvare a Parlamentului dacă Luca Niculescu nu va reuși să formeze o majoritate care să susțină un nou guvern.
Palatul Cotroceni a “scurs” către presă “amenințarea” adresată partidelor.
Nicușor Dan nu a apelat la pârghia dizolvării Parlamentului în cazul lui Siegfried Mureșan (PNL), deși avea posibilitatea. Respingerea lui de către Parlament îndeplinea deja condițiile prevăzute de Constituție pentru declanșarea procesului de alegeri anticipate.
“Partidul Național Liberal ia în calcul încheierea unui acord politic bilateral cu premierul desemnat, Luca Niculescu. Documentul nu va reprezenta un acord de coaliție și nu va presupune participarea PNL la guvern, ci va stabili condițiile transparente în care liberalii pot contribui la stabilitatea țării în următoarele 6 luni”, a anunțat Ilie Bolojan, în cursul zilei de marți, indicând că parlamentarii PNL vor da un “vot de instalare” Guvernului Luca Niculescu.
Anunțul președintelui PNL, încă prim-ministru demis prin moțiune de cenzură, va duce la formarea unui executiv din tehnocrați și oameni politici, cel puțin așa a sugerat și Luca Niculescu, premierul desemnat.
Trebuie subliniat, totuși, faptul că noul executiv va beneficia de susținerea parlamentarilor PSD, UDMR și PNL pentru o perioadă de cel puțin șase luni.
E mult, e puțin, rămâne de văzut, dar după această jumătate de an e greu de crezut că nu va izbucni o nouă criză politică, iar alegerile parlamentare mai pot fi evitate.
Câteva voturi
Conform mai multor surse consultate pentru scrierea articolului, există o mare posibilitate ca în 2027 să apară o resetare a sistemului politic, adică să se ajungă la suspendarea președintelui și noi alegeri, atât parlamentare, cât și prezidențiale.
O dovadă indirectă e campania de strângere de semnături pe care AUR o derulează în Parlament pentru declanșarea procesului de suspendare a președintelui.
“În ultimele 48 de ore, lucrurile s-au schimbat radical. Semnăturile parlamentarilor PSD pentru suspendarea președintelui nu sunt un episod minor. Este o operațiune pusă în mișcare în aceste zile, care seamănă izbitor cu cea din noiembrie 2024. Mai lipsesc 18 voturi. Cu ajutorul PSD, ele se vor aduna la AUR și celelalte formațiuni extremiste în câteva luni…”, a anunțat Alexandru Muraru, deputat PNL, într-o postare pe rețelele sociale de luni, 12 octombrie.
Pentru declanșarea procedurii de suspendare a președintelui sunt necesare 155 de semnături ale senatorilor și deputaților. Pe platforma realizată de AUR care monitorizează aceste semnături apare că până acum au semnat moțiunea 119 parlamentari, existând un deficit de 36.
Deputatul liberal vorbește despre faptul că ar mai fi nevoie doar de 18 semnături.
Oricum, în Parlament s-a creat o presiune asupra lui Nicușor Dan, care nu poate ocoli subiectul, pentru că, în cazul unei suspendări, nu are susținerea publică necesară pentru a se reîntoarce în funcție în urma referendumului.
Două imagini problematice
Astfel, fără partid, fără votanți, președintele României supraviețuiește politic “ajutat” de un sistem de putere informal, în care se împletesc acțiunile unor oameni din agențiile de informații și ale unor persoane-cheie din administrație, cu conexiuni și influență în zone opace de putere.
Două imagini, extrem de deranjante pentru președintele Nicușor Dan, indică faptul că persoane din acest sistem informal de putere au o mare influență în cercul său și că interacționează nu doar cu lideri politici, ci și cu grupuri de presiune din țară și din străinătate.

Prima imagine e cea în care un “fotograf misterios” l-a surprins pe Nicușor Dan la masă cu generalul Lucian Pahonțu, alături de Rareș Bogdan, pucist din PNL, Victor Negrescu, PSD, și consilieri prezidențiali.
Faptul că un general, șeful SPP, e în anturajul intim al șefului statului și asistă la discuții politice a ridicat multe semne de întrebare la care Nicușor Dan nu s-a grăbit să răspundă.
A doua imagine e și mai problematică. Acolo îl avem pe Florin Lazăr Vlădică, Departamentul Securității Naționale al administrației prezidențiale, consilier de stat, alături de Sorin Grindeanu, liderul PSD, și Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea SUA în Grecia, care a demisionat marți, în urma scandalului provocat de declarația sa că a dărâmat Guvernul Ilie Bolojan.

Acest capitol complicat, în care un oficial american se laudă că a influențat căderea unui prim-ministru dintr-o țară a Uniunii Europene, e departe de a se fi încheiat.
Faptul că Donald Trump a cerut demisia ambasadoarei Guilfoyle, o apropiată a familiei sale, indică gravitatea situației.
Și mai grav e că un înalt funcționar, aflat în subordinea directă a președintelui României, participă la o întâlnire în care, foarte probabil, s-a discutat cu un oficial străin despre provocarea unei crize politice la București. Subiectul va rămâne și pe viitor o mare vulnerabilitate a lui Nicușor Dan.
Generalii și politica
În orice moment, chiar și după votarea Guvernului Luca Niculescu, se poate forma o majoritate parlamentară care să provoace o nouă criză politică, exact cum a fost cea generată de moțiunea de cenzură.
De data asta poate fi vorba de declanșarea procedurilor pentru suspendarea președintelui.
Pentru a genera instabilitate politică și economică, procedurile legale nici măcar nu trebuie să meargă până la capăt, ci doar să creeze dezbateri și tensiuni, care să-l slăbească și mai mult pe Nicușor Dan.
Președintele României a făcut o mare eroare atunci când a încercat să compenseze lipsa de sprijin politic cu persoane din zona instituțională militarizată.
Și asta nu pentru că acestea nu fac tot posibilul să-l ajute, ci pentru simplul motiv că ajutorul lor devine rapid o povară.
Structurile de informații, siguranță și apărare funcționează pe baza unor ierarhii stricte și acționează la ordin, primesc o misiune și o îndeplinesc. Iar asta e moartea leadership-ului politic, care trebuie să țină cont de nuanțe, efecte secundare, noi obstacole, rezultate intermediare și, mai ales, de tendințele mediului în care se acționează.
Acesta e și motivul pentru care generalii sunt, în marea lor parte, catastrofali ca lideri politici, fiind foarte puțini cei care au reușit să se afirme în ambele planuri, tendința lor dominantă fiind să înlăture dezordinea democratică și să instaureze dictatura.
