România este un pilon NATO important în sprijinul Ucrainei, oferindu-și bazele militare pentru susținerea eforturilor de apărare și pace în regiune.
Însă viitorul cursului pro-occidental al țării este incert, scrie FAZ.
”Noua conducere a României, formată din președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan, exclude clar participarea trupelor române pe teritoriul ucrainean.
În schimb, Bucureștiul vrea să joace un rol activ în menținerea păcii în Ucraina, stat vecin cu care România împarte o graniță de sute de kilometri”, scrie ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung, într-o nouă analiză consacrată rolului regional deosebit al României în regiune.
Publicația notează că premierul Bolojan a reafirmat disponibilitatea României de a pune bazele militare ale țării la dispoziția NATO pentru sprijinul Ucrainei, precum și posibilitatea dislocarării avioanelor F-35 în România, ca element de sprijin în ”eforturile de a ajunge la o pace durabilă în Ucraina”.
Mai mult, scrie FAZ, ”într-un mesaj adresat cetățenilor români, Bolojan a transmis că ucrainenii țin departe amenințarea rusă de granițele României”.
Totodată, deși respinge ideea implicării directe în forțe de menținere a păcii, România se oferă ca stat de tranzit și hub logistic pentru eventuale misiuni NATO în Ucraina.
Baza Kogălniceanu este esențială
România deține unele dintre cele mai importante baze NATO din regiune. Baza Mihail Kogălniceanu, lângă Constanța, extinsă cu un buget estimat la 2,5 miliarde de euro, este destinată găzduirii a până la 10.000 de soldați NATO.
”Pentru România, care are a doua cea mai mare armată de pe flancul estic al NATO, după Polonia, proiectul este o prioritate.
La întrebarea dacă îndoielile larg răspândite cu privire la loialitatea SUA față de alianță ar avea vreo influență asupra planurilor de extindere a bazei, președintele Dan a răspuns cu fermitate în interviul acordat F.A.Z. luna trecută, spunând că investițiile țării sale în baza Mihail Kogălniceanu vor continua conform planului, astfel încât aceasta să poată găzdui trupe din SUA și de la alți aliați și parteneri”, sesizează cotidianul de la Frankfurt.
FAZ mai amintește și de poligonul de la Cincu, sub conducere franceză, unde au loc în mod frecvent exerciții pentru testarea capacității de reacție rapidă.
Baza de la Fetești, unde piloții ucraineni sunt antrenați pe avioane F-16 încă din 2024, reprezintă un alt punct important pe harta NATO, alături, desigur, de sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu.
România simte pe pielea ei efectele sprijinului pentru Ucraina
Influentul ziar german constată că ajutorul acordat Ucrainei, precum și angajamentele diplomatice și economice împotriva Rusiei, fac din România o țintă pentru Moscova.
”Acest amestec de baze militare pe care cel mai mare stat din Europa de Sud-Est îl oferă NATO nu este, așadar, nesemnificativ.
Până în prezent, angajamentul față de NATO a supraviețuit tuturor tulburărilor politice și schimbărilor de putere de la București.
Actuala conducere a țării s-a poziționat în mod clar împotriva agresiunii Rusiei în Ucraina. Președintele Dan, care este așteptat în toamnă la Kiev pentru discuții cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski, se pronunță în favoarea unor noi sancțiuni economice împotriva Moscovei. Numai prin măsuri care îi afectează serios economia, Rusia poate fi forțată să negocieze, a afirmat Dan. Totodată, președintele a confirmat că România este dispusă să participe la garanțiile de securitate pentru Ucraina”.
Însă România resimte efectele politicii sale critice față de Rusia, observă FAZ, făcând trimitere la recentul incendiu izbucnit la fabrica de armament din orașul Cugir.
”Câteva sute de mii de cartușe în valoare de aproximativ cinci milioane de euro au fost distruse, probabil din cauza acțiunilor rusești. Cazul amintește în mod izbitor de mai multe incendii criminale la fabrici de armament din Bulgaria, unde procuratura susține că a identificat autorii, care ar fi membri ai serviciilor secrete militare rusești”.
Angajament sub semnul întrebării?
Autorul Michael Martens se întreabă dacă angajamentul clar față de NATO și Ucraina al României se va bucura în continuare de susținere la București, în condițiile în care Bolojan trebuie să impună măsuri de austeritate și creșteri de impozite pentru a reduce deficitul bugetar ridicat.
”Nu se știe cât timp va rezista coaliția de la București pe această traiectorie. Liderul naționalist al opoziției, George Simion, a cărui „Alianță pentru Unitatea Românilor” conduce în toate sondajele, așteaptă la cotitură. Următoarele alegeri parlamentare vor avea loc însă abia la sfârșitul anului 2028”.