În noua strategie de apărare națională, pusă în dezbatere publică, apare o abordare inovatoare, care va schimba din temelii doctrina statului român, cu consecințe politice, economice și sociale majore pentru deceniile viitoare. E vorba de de introducerea conceptului de independență solidară.
În următoarele două săptămâni se va discuta mult despre el, vor apărea rapid poziționări politice, unele vocale, altele subterane, dar consacrarea conceptului reprezintă un pas important făcut de România pentru a ieși din poziția toxică a jocului la două capete, practicată până acum pe toate palierele instituționale ale statului român.
“Conceptul-cheie al Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030, independența solidară, se naște deopotrivă din analiza lucidă a actualității și dintr-o viziune pe termen mediu cu privire la țara noastră”, se arată în documentul oficial dat publicității de președintele României.
“La peste două decenii de la integrarea în NATO și la 18 ani de când a devenit membră a UE, fructificând beneficiile acestor procese integrative, România se prezintă azi ca o țară mai sigură de sine, de propriile capacități și de propriul potențial. Dacă vocea României nu este încă la înălțimea dimensiunii reale a țării noastre, cu precădere la scara regiunii, este și pentru că evoluția societății și a economiei românești a devansat, adesea substanțial, adaptarea instituțiilor naționale la noile realități”, se precizează în document.
Un blocaj în comunism
În enunțul de mai sus se arată, folosindu-se cuvinte blânde, faptul că instituțiile politice și de apărare ale țării noastre n-au ieșit încă din comunism.
Din start, președintele validează poziția multor cercetători, experți și analiștii care consideră că politica ambivalentă a vulnerabilizat profund România, atât în fața inamicilor, precum Rusia, dar și în fața partenerilor, prin lipsă de decizie și implicare.
“În sens simetric, urmărindu-și consecvent propriile interese și contribuind cu expertiza sa unică la politicile aliate și europene, România a știut să dea o valoare deplină solidarității sale cu aliații și partenerii”, se arată în document.
“Se poate, prin urmare, afirma că cele două jumătăți ale conceptului de independență solidară se vor consolida reciproc, ilustrând că adevărata independență nu se poate priva de loialitate și că valoarea celei din urmă e fortificată de cea dintâi”, conform noii Strategii Naționale de Apărare.
Efectul crizei politice din 2024
Ieșirea din băltoaca gândirii ceaușiste este un efect al crizei politice majore provocate de interferența Rusiei în procesul electoral de anul trecut.
Pentru o perioadă de câteva luni, România a fost prinsă între interesele divergente dintre SUA și Uniunea Europeană, provocate de viziunea agresivă a lui Donald Trump, care tocmai se întorsese la Casa Albă, și atacul hibrid desfășurat de Kremlin, folosind rețelele de influență active de la București.
Atunci s-a văzut limpede lipsa unei strategii de criză, dar și a unei doctrine care să determine coerență în acțiunile instituționale.
Adică, mai simplu, pe ce bază teoretică reacționează CSAT-ul și pe ce își fundamentează președintele argumentele necesare pentru a lua o decizie sau alta.
În decembrie 2024, s-a observat din rapoartele agențiilor de informații, desecretizate de Klaus Iohannis, președintele de la acea vreme, că acesta a luat decizii în baza unor documente care prezentau enumerări de nume, fapte și situații concrete, în unele cazuri datele bătându-se cap în cap, fără prezentarea contextului și a referințelor la doctrina statală.
Inamicul Rusia
“Documentul de față operează plecând de la o platformă de evaluare realistă a amenințării multidimensionale pe care o reprezintă acțiunile ostile ale Federației Ruse, precum și de la riscurile create de contextul de securitate relevant pentru România”, se arată punctul 7 al noii strategii de securitate.
Din acest paragraf reiese și mai clar faptul că independența solidară e un efect al acțiunilor Kremlinului care pun în pericol România, dar și Republica Moldova.
Nicușor Dan, președintele României, Strategia Națională de Apărare
Apărarea țării și creșterea relevanței ei pe scena internațională pleacă de la premisa unității naționale în jurul intereselor fundamentale ale României, un consens pe care românii l-au demonstrat când obiectivele integrării în NATO și în UE au fost enunțate.
În zilele și săptămânile viitoare se va vorbi mult de acest nou concept, dar și de hotărârile, atribuțiile instituționale și deciziile care vor izvorî din el. E nevoie de timp pentru ca specialiștii să aprofundeze noua strategie de apărare și să vină cu explicații suplimentare.
Acum, la câteva ore după ce a fost prezentată publicului, se poate constata faptul că documentul a fost așteptat, a trezit interesul opiniei publice și va avea un impact semnificativ în societate, în raportul dintre cetățeni și instituțiile politice.