Nicușor Dan are linii clare pentru politica externă a țării, chiar dacă ele nu fac parte dintr-o strategie scrisă.
A înțeles că trebuie să meargă pe sârmă fără să se dezechilibreze, deşi e bruiat din toate părțile.
Nicușor Dan rămâne sceptic față de Consiliul pentru Pace demarat de Donald Trump, spune că „decizia nu e luată”, chiar dacă România ar vrea să se asocieze „unui demers condus de partenerul nostru strategic” și că deocamdată stă în expectativă: „problema nu este de voință”, ci „de drept internațional”.
Președintele a lăsat să se înțeleagă că ar fi o negociere între europeni și americani pe această temă și că e vorba de mai multe luni până se va lua o decizie pentru că multe dintre prevederile cartei pe care se bazează Consiliul vin în contradicție cu diferite tratate internaționale semnate de România și de celelalte state europene.
La București, PSD și AUR insistă că România ar trebui să fie alături de americani, fiindcă ei furnizează securitatea țării. Un sondaj făcut săptămâna trecută arată că 44% dintre români susțin aderarea la Consiliul pentru Pace, în vreme ce 36% nu sunt de acord, iar restul nu știu (Avangarde, 22-23 ianuarie 2026).
Președintele nu vrea să creeze falii mai mari în societate și încearcă să mențină un balans în politica externă între Europa și Statele Unite.
În același timp, devine tot mai clar că o majoritate formată din PSD, care are 22% din fotoliile parlamentare, și extremiști, care au peste 30%, vor să ducă țara într-o altă direcție, declarându-se pro-americani într-un moment în care Statele Unite tind să facă jocul Rusiei.
Va fi destul de greu pentru Nicușor Dan să se joace cu echilibrul dintre Europa și SUA, când marile puteri continentale vorbesc despre desprinderea de aliatul lor tradițional.
Șefa Comisiei Europene a declarat la Davos că „schimbarea seismică prin care trecem astăzi” obligă continentul „să construiască o nouă formă de independență europeană”.
Cancelarul german Friedrich Merz a vorbit nu doar despre nevoia „investițiilor masive în apărare”, ci și despre „unitatea necondiționată” a blocului comunitar în fața presiunilor externe. În plus, a subliniat importanța Acordului Mercosur cu statele din America Latină insistând că, și în acest caz, comerțul liber „e o armă strategică împotriva arbitrariului tarifelor” impuse de cei care vor să fragmenteze piața globală.
- Merz, la Davos: A început o nouă eră a marilor puteri, care se întemeiază pe forță și chiar violență
Cancelarul german crede că acordul se va aplica într-o formulă provizorie după ce Parlamentul European a votat săptămâna trecută în favoarea sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene. Eurodeputații români de la PSD și din zona extremistă au votat în acest sens.
Decizia Parlamentului European ar putea amâna cu 2 ani punerea în aplicare a acestui tratat care suspendă taxele dintre EU și statele membre Mercosur (Argentina, Bolivia, Brazilia, Paraguay, Urugoay, Venezuela plus statele asociate, Chile, Columbia, Ecuador, Guyana, Panama, Peru, Suriname).
Președintele Nicușor Dan a analizat ce-ar însemna pentru România acordul cu Mercosur și a ajuns la concluzia că ar fi vorba de cel puțin 5 miliarde de euro care ar putea veni din exporturi ale industriei auto românești în America de Sud.
Șeful statului a adăugat că, în urma presiunilor venite din partea agricultorilor europeni, România a susținut poziția Franței în dezbaterea internă din cadrul UE și că, în final, agricultorii au obținut beneficii suplimentare. Nu există încă niciun fel de calcule care să arate în ce fel ar fi afectați agricultorii români de Acordul Mercosur.
PSD și AUR boicotează fără argumente direcția politicii externe într-o formă în care extremiștii și social-democrații au făcut-o aproape tot timpul în ultimii 36 de ani.
Majoritatea pe care o au în Parlament ar putea deturna cel puțin parțial calea aleasă de Nicușor Dan. Președintele va putea merge la reuniunile europene unde se iau decizii majore, dar totul s-ar putea opri aici, dacă această majoritate periculoasă s-ar consolida împotriva lui Nicușor Dan.
Spre deosebire de tradiția deplasărilor lui Klaus Iohannis, noul președinte a anunțat că se așteaptă ca fiecare întâlnire internațională pe care o are să fie urmată de pași folositori pentru România.
A invocat astfel o întâlnire pe care a avut-o cu premierul Armeniei, Nikol Pashinyan, astă toamnă și care nu a avut niciun efect ulterior. „Care e planul nostru economic pentru Armenia cu care să mergem mai departe?” fiindcă, atunci când „ne ducem în Caucaz”, România să aibă „un plan economic care să aducă niște miliarde României”.
În felul acesta, Nicușor Dan și-a definit „job-ul” pe care îl are la Cotroceni, a explicat de ce nu s-a dus la Davos, dar a arătat cu degetul și spre Guvern, spre Ministerul Economiei, dar și spre cel de Externe, instituții care trebuie nu doar să se ocupe de întâlnirile lui, ci și să pregătească mutările următoare.
„Dialogul politic trebuie dublat de strategii economice concrete”, precizează Nicușor Dan, iar timpul trebuie folosit pentru „a construi substanță”. Președintele sugerează astfel care e tactica pe care vrea să o folosească pornind de la premisa că timpul e prea scurt pentru a fi risipit.