După incontestabilul succes din 24 noiembrie, USR și candidatul său trăiesc exact opusul fenomenului de la prezidențialele anulate. Dacă atunci dna Lasconi a fost beneficiara unei extensii majore a bazinului electoral în numele votului util, de această dată este în situația contracției din cauza împărțirii culoarului cu Nicușor Dan.
Precizez din start că nu am votat-o pe dna Lasconi în 24 noiembrie, opțiunea mea pentru primul tur a fost publică de la începutul campaniei electorale și nu s-a schimbat. Urma să o votez în 8 decembrie, dar în circumstanțe cu totul excepționale.
Nu m-a convins anul trecut că are viziunea necesară pentru a fi președinte. Desigur, în viitoarea campanie are posibilitatea să schimbe această percepție.
Dar, chiar și așa, în termeni politici, ceea ce experimentează domnia sa și USR din partea lui Nicușor Dan este un autentic șantaj: dacă nu te dai la o parte ca să mă așez eu, pierdem amândoi, doar că eu nu risc nimic, rămân la primărie, în vreme ce tu decontezi politic major un scor prost.
De ce o face este foarte greu de înțeles într-o minimă logică politică onestă, un cuvânt cu care dlui Nicușor Dan îi place să se asocieze.
În urmă cu numai 8 luni, Nicușor Dan câștiga un nou mandat la București cu promisiunea că de acum va oferi cu adevărat rezultate bucureștenilor și infirmând categoric orice intenție prezidențială. A organizat apoi și un referendum care să îi dea puteri sporite în Capitală. Le abandonează pe toate și deodată vrea la Cotroceni.
Elena Lasconi, care ar trebui să se dea, nu-i așa?, la o parte, are numărate pe 24 noiembrie 1,7 milioane de voturi. Dl Dan are numărate în 9 iunie 300.000 de voturi. Și unul și celălalt au avut în aceste voturi un procent important de voturi utile, capitalizate nu pentru calitățile lor, ci de frica oponenților, George Simion în cazul dnei Lasconi, Gabriela Firea și Cristian Popescu Piedone în cazul lui Nicușor Dan.
Dacă în cazul dnei Lasconi voturile sunt la nivel național, în cazul lui Nicușor Dan sunt exclusiv în București. De ce s-ar da doamna Lasconi la o parte?
Dl Nicușor Dan merge pe două argumente esențiale în favoarea domniei sale: competență și onestitate. Cum competența nu se referă doar la matematică, iar onestitatea nu se reduce la chestiunea penală, merită de analizat în ce măsură faptele și declarațiile domniei sale susțin aceste argumente.
Câteva aspecte:
1. În acest al doilea mandat al dlui Nicușor Dan, în Consiliul General al Capitalei avem o majoritate PSD-PNL- PUSL, cu USR în Opoziție. Dacă la București, cu puterile primarului, cu mult mai mari în raport cu orașul decât are președintele în raport cu țara, dl Dan nu a reușit să se implice cu succes în negocierea unei majorități care să excludă măcar cele mai toxice componente, care este abilitatea de negociere a domniei sale?
De ce i-ar ieși mai bine cu majoritate reformistă la nivel național, unde mizele sunt incomparabil mai mari? Sau nu s-a implicat, ceea ce înseamnă că această majoritate îi convine, așadar, nu văd ce așteptări reformiste ar putea satisface.
2. Dacă dl Dan ar pleca la Cotroceni, până la noi alegeri, funcția de primar general ar fi exercitată de Adrian Vigheciu de la PSD.
Dl Nicușor Dan susține că nu abandonează Bucureștiul mafiei imobiliare pentru că, dacă va ajunge președinte, ea nu va mai avea putere și nu va mai fi nevoie de lupta domniei sale. Ce treabă are președintele României cu funcționarea tuturor instituțiilor implicate în construcții?
Este din nou proiectată manipulator imaginea președintelui – vodă, cu puteri totale, ceea ce este complet fals conform Constituției.
3. Un element central al ofertei dlui Nicușor Dan este anticorupția. Pe care vrea să o relanseze prin trei metode toate greșite, potrivit explicațiilor date la Antena3.
„Noi nu avem o reală Inspecţie Judiciară care să separe pe acei puţini magistraţi pe care toţi avocaţii îi ştiu că trântesc dosare şi fac numai prostii, pe de o parte, şi pe de altă parte, sistemul de justiţie nu este suficient de eficient din punct de vedere managerial”, spune dl Dan.
Inspecția Judiciară nu separă nimic. Este o instituție care doar anchetează exclusiv abateri disciplinare, nicidecum fondul hotărârii luate, și trimite magistratul la judecata CSM. CSM aplică sancțiunea sau achită, iar partea nemulțumită se duce la ICCJ pentru verdictul definitiv. „Trântirea” este fapta penală pe care o anchetează Parchetul și atrage răspunderea penală, nu disciplinară.
„Preşedintele este parte din CSM, care în felul ăsta poate să influenţeze strategiile pe care parchetele le au, care numeşte şefii parchetelor şi în felul ăsta are un cuvânt de spus pe ce vă face Parchetul în perioada următoare, are un cuvânt de spus”, spune Nicușor Dan.
Greșit! Președintele nu face parte din CSM, poate doar prezida ședințele CSM la care participă, mai precis acea parte a ședințelor în care au loc discuțiile, se țin discursurile, îndemnurile etc. După care președintele se ridică și pleacă, iar membrii CSM încep să ia deciziile prin vot. La fel, președintele poate prezida ședințele Guvernului, fără a fi parte a Guvernului și fără a lua parte la decizii.
Cum nu e parte din CSM, președintele nu poate influența managementul sistemului judiciar şi nici strategiile parchetelor. Nici nu trebuie să o facă, pentru că nimeni nu trebuie să aibă dreptul de a da ordine procurorilor. Iar numirea șefilor de parchete se face pe propunerile ministrului Justiției, pe care președintele le poate accepta sau refuza.
Sunt doar câteva dintre greșelile flagrante ale dlui Dan pe subiectul forte al ofertei sale. Dacă nu știe, unde e competență? Dacă știe, dar înșală oamenii, unde e onestitatea?
Cum spuneam, Nicușor Dan sucește la spate mâna USR. Este partidul pe care l-a fondat și apoi l-a părăsit, prin demisie, pentru că nu i-a convenit rezultatul unui referendum intern privind referendumul pentru familia tradițională.
USR este partidul care l-a făcut primar în 2020, când fără susținerea USR nu ar fi reușit să o învingă pe Gabriela Firea. Este partidul care l-a susținut și anul trecut, la locale și apoi la referendum (cu ce rost?).
Dar nu este prima dată când Nicușor Dan forțează USR, chiar dacă de data aceasta nu i-a ieșit la fel de bine ca prima dată.
În 2020, Nicușor Dan și Vlad Voiculescu se luptau în USR-Plus pentru candidatura la Capitală. Era o bătălie aspră, umăr la umăr. În mijlocul ei, Ludovic Orban a anunțat că Nicușor Dan va fi candidatul PNL și astfel USR a fost obligat să accepte candidatul comun fără tranșarea bătăliei interne.
În semn de respect pentru USR, peste câteva săptămâni, la parlamentare, Nicușor Dan a susținut oficial PNL, aflat în competiție cu USR-Plus. Probabil că și de această dată, dl Dan spera să devina candidatul PNL și să forțeze astfel USR să-l susțină tot pe el.
Toate cele de mai sus nu înseamnă că dl Nicușor Dan nu trebuie votat. Dar opțiunea trebuie să fie în cunoștință de cauză, nu pe baza unor iluzii, oricât de tentante ar fi ele.