Ne vedem în metavers?

Metaversul marca Facebook a fost întâmpinat cu un val destul de consistent de comentarii negative și de scepticism.
flavia.durach
Specialist în studiul și combaterea dezinformării online
Lector universitar doctor la Facultatea de Comunicare și Relații Publice, SNSPA, București. Interesele sale de cercetare includ studiul efectelor mass media în societate, cu accent pe dezinformarea online, rolul și impactul platformelor digitale, comunicarea strategică și atitudinile cetățenilor europeni.

Mark Zuckerberg a prezentat, într-o transmisie live pe Facebook, viziunea companiei asupra metaversului, universul virtual ce urmează să fie dezvoltat cu ajutorul inteligenței artificiale.

Ne așteaptă o minunată lume nouă sau o distopie?

Meta-entuziasm

Anunțul Facebook a picat cum nu se poate mai prost, în mijlocul scandalului Facebook papers, declanșat de seria de dezvăluiri și scurgeri de informații din interiorul companiei.

”Dinamita” lansată de Frances Haugen a șubrezit și mai mult încrederea în potențialul Facebook de a asigura un spațiu sigur și sănătos de comunicare și interacțiune între oameni, furnizorii de afaceri și servicii, influenceri și companiile media.

Schimbarea numelui companiei-mamă în ”Meta” nu conduce la ștergerea cu buretele a tuturor acestor probleme. Ca o paranteză, voi folosi, pe parcursul acestui capitol, termenul de Facebook pentru a mă referi la rețeaua socială și Meta, pentru a mă referi la compania-umbrelă rebranduită.

Clipul de prezentare a metaversului este unul dominat de un entuziasm forțat: oameni zâmbitori, care pendulează în viața reală și cea virtuală, care se distrează navigând între lumi fantastice și excelează în multi-tasking în metavers: întâlniri de lucru, interacțiunea cu familia, concerte și divertisment, shopping, shopping, shopping.

Avatarurile propuse, realitatea augmentată, imersarea completă în experiența unui internet încorporat, toate acestea sunt prezentate drept o minunată lume nouă. Nu doar o altfel de navigare pe Internet, ci un fel de viață dublă, în online și în offline, plină de oameni mai fericiți.

Meta-aversiune

Metaversul marca Facebook (unul dintre potențialele proiecte de acest tip la care lucrează companiile de tehnologie) a fost întâmpinat cu un val destul de consistent de comentarii negative și de scepticism. O colecție de meme și comentarii care iau peste picior rebranding-ul Meta poate fi consultată aici și aici.  

Nici investitorii de pe Wall Street nu sunt tocmai impresionați: acțiunile companiei au scăzut joi la un minim din ultimele 5 luni în aceeași zi în care Mark Zuckerberg a prezentat noua direcție la conferința anuală a dezvoltatorilor companiei.

În plus, metaversul este departe de a fi gata de implementare, așa încât investiția ar putea fi recuperată foarte târziu.

Noua direcție nici măcar nu este atât de nouă, subliniază criticii: conceptul datează tocmai din 1992, dintr-un roman SF al lui Neal Stephenson.

La o scară mai mică, industria de gaming a creat deja lumi virtuale. Computere ”la purtător” au mai fost concepute în trecut (faimosul Apple Watch, ochelarii de realitate augmentată Snap) și există deja universuri alternative care conectează medii tridimensionale într-un singur spațiu virtual (Nvidia Omniverse).

Adoptatorii timpurii ai lumilor virtuale cunoscute sub numele de metavers au criticat rebranding-ul Facebook în Meta ca o încercare de a valorifica rumoarea din jurul unui concept pe care nu l-a creat.

În plus, rămâne de vazut dacă ambițiile lui Mark Zuckerberg de a deveni pionierului noul Internet se vor împlini. Pentru a vorbi cu adevărat despre metavers, trebuie îndeplinite câteva condiții: îmbinarea lumii fizice cu cea virtuală, existența unei economii virtuale funcționale și o interoperabilitate a diverselor servicii și aplicații la un nivel fără precendent (utilizatorii trebuie să își poată translata bunurile virtuale și avatarul în orice colț al metaversului).

Are noua companie, Meta, capacitatea de a dezvolta un produs suficient de sofisticat? Va putea aduna o masă critică de utilizatori, care să îl facă funcțional și profitabil?

Între utopie și distopie

Alte critici sunt legate de garanțiile pe care le prezinta compania Meta: va acționa aceasta cu bună credință în construirea noului univers? Există o disonanță clară între portretizarea hiper-optimistă a metaversului  conceput de către Facebook și recentele dezvăluri despre modul în care calculele de business ale companiei sacrifică intimitatea, siguranța și starea de bine a utilizatorilor.

Este problematic faptul că o companie precum Meta ar putea să dicteze termenii noilor tehnologii (Internetul 3.0 sau metaversul), în timp ce vechile produse emblematice (Facebook, Instagram, Whatsapp) sunt pline de deficiențe structurale care destabilizează societățile de pe glob.

Juxtapunerea dintre prezentarea unei lumi utopice, perfecte a metaversului și experiența de până acum cu platformele digitale nu conferă încredere.

Intersecția dintre slăbiciunile psihologiei umane și viciile platformelor digitale a creat deja ”monștri”. Ne putem imagina un metavers în care oamenii să nu răspândească, cu sau fără voie, teorii ale conspirației, dezinformării, conținut polarizant, discurs incitator la furie și ură?

Ne putem imagina o lume virtuală în care modelul de finanțare să nu se bazeze pe exploatarea celor mai intime detalii despre comportamentul avatarurilor din metavers? O lume în care să nu dispară intimitatea aproape complet prin integrarea unor noi instrumente de supraveghere?

Vom putea gândi reglementări adaptate pentru metavers, în condițiile în care nu avem reglemrntări suficient de trainice nici măcar pentru a ”repara” Internetul 2.0?

Din industria Big Tech sunt semnale că, mai devreme sau mai târziu, metaversul va fi ”the next big thing”. Dar va fi oare un metavers deschis și liber sau un metavers-monopol marca Facebook?

Ne vedem acolo.