Regatul Unit, Australia și Canada au anunțat oficial, duminică, recunoașterea statului Palestina.
„Astăzi, pentru a reînvia speranța păcii pentru palestinieni și israelieni și a soluției cu două state, Regatul Unit recunoaște oficial Statul Palestina”, a declarat premierul Keir Starmer pe platforma X.
Premierul canadian Mark Carney a afirmat la rândul său într-un comunicat că înscrie această decizie „în cadrul unui efort internațional concertat care urmărește să păstreze posibilitatea unei soluții cu două state”
În Australia, șeful guvernului Anthony Albanese a subliniat „aspirațiile legitime și de lungă durată ale poporului palestinian la un stat propriu”.
Cele trei state se alătură astfel unui grup de țări occidentale – printre care Franța, Belgia și Malta – care plănuiesc recunoașterea Palestinei în următoarele zile. Dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, doar Statele Unite se mai opun acestei decizii.
Netanyahu reacționează furios
Anunțul iminent a declanșat o reacție dură din partea prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, care a denunțat inițiativa drept „o recompensă pentru terorismul monstruos al Hamas”.
SUA s-au alăturat criticilor, exprimând o opoziție fermă. Secretarul de Stat Marco Rubio a avertizat că „recunoașterea statului Palestina va încuraja Hamas” și va îngreuna orice posibilitate de încetare a focului în Gaza.
„Le-am spus clar celor care susțin recunoașterea că aceasta va duce la acțiuni reciproce, precum anexarea Cisiordaniei de către Israel, și că va face imposibil un armistițiu”, a declarat Rubio, la începutul lunii septembrie.
Palestina – un stat „care există și nu există”
Palestina este recunoscută de aproximativ 75% dintre statele membre ONU (inclusiv România) și deține statutul de „stat observator permanent” în cadrul organizației.
Are misiuni diplomatice și participă la competiții sportive internaționale, inclusiv la Jocurile Olimpice.
Cu toate acestea, nu are granițe recunoscute internațional, nici capitală oficială și nu deține control deplin asupra propriului teritoriu.
Autoritatea Palestiniană, formată în urma acordurilor de pace din anii ’90, are o influență limitată în Cisiordania, în timp ce Fâșia Gaza este devastată de război și controlată militar de Israel.
„Marea Britanie poartă o responsabilitate istorică”
Fostul ministru britanic de Externe, David Lammy, a reamintit în iulie, într-un discurs la ONU, că Regatul Unit are o responsabilitate morală specială în sprijinirea soluției celor două state, invocând Declarația Balfour din 1917.
Documentul exprima sprijinul britanic pentru „înființarea în Palestina a unui cămin național pentru poporul evreu”, dar adăuga că acest proces nu trebuie să „prejudicieze drepturile civile și religioase ale comunităților neevreiești existente în Palestina”.
„Politicienii s-au obișnuit să repete expresia 'soluția celor două state', dar puțini mai cred că ea este încă realizabilă”, a spus Lammy. El a subliniat că, în lipsa unui proces real de pace, recunoașterea simbolică a Palestinei devine un semnal politic necesar.
De ce acum?
Recunoașterea unui stat palestinian a fost, timp de decenii, considerată un pas ce ar trebui făcut „la momentul de maxim impact”.
Scenele de foamete extremă din Gaza, presiunea opiniei publice internaționale și absența oricărui progres în direcția unui acord de pace au forțat mâna mai multor guverne occidentale, arată o analiză BBC.
În cazul Marii Britanii, decizia vine după o listă de condiții adresate Israelului: încheierea suferinței umanitare din Gaza, evitarea anexării de noi teritorii în Cisiordania, participarea la un proces de pace și angajamentul față de soluția celor două state. Lipsa unui răspuns concret din partea guvernului israelian a făcut ca recunoașterea să devină inevitabilă.
Un gest simbolic, dar cu miză geopolitică uriașă
Deși recunoașterea nu schimbă realitățile de pe teren, ea reprezintă un punct de cotitură. Pentru prima dată, patru dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate (China, Rusia, Franța și Marea Britanie) vor susține formal existența unui stat palestinian.
Doar SUA, aliatul tradițional al Israelului, rămân izolate în opoziția față de acest pas. Administrația Trump s-a distanțat total de ideea unui stat palestinian.
Ce urmează?
Pe fondul războiului din Gaza, recunoașterea Palestinei nu va aduce pacea imediat, dar ar putea redeschide discuțiile internaționale despre o soluție durabilă.
Susținătorii recunoașterii speră ca acest val coordonat de sprijin să zgâlţâie ordinea diplomatică și să relanseze un proces politic abandonat de prea mult timp.
În lipsa unei reacții reale din partea Israelului și cu SUA în poziție de blocaj, recunoașterea statului Palestina pare să devină nu doar un gest politic, ci și o declarație globală de exasperare.