Președintele Emmanuel Macron a anunțat joi seară, într-o scrisoare adresată liderului Autorității Palestiniene Mahmoud Abbas, că Franța va recunoaște oficial Palestina ca stat. Decizia va fi formalizată în septembrie, în cadrul Adunării Generale a ONU, și face din Franța primul stat din grupul G7 care face acest pas.
Macron a declarat că speră ca această recunoaștere să contribuie la aducerea păcii în Gaza, însă reacțiile din partea Israelului și a Statelor Unite au fost puternic negative. Deși un număr mare de state din lume au recunoscut deja Palestina, nu este clar dacă și alte țări din G7 vor urma exemplul Franței.
Recunoaștere simbolică, dar cu greutate politică
Recunoașterea statului Palestina este în mare parte simbolică, dar vine într-un moment în care presiunile internaționale pentru oprirea a ceea ce ONU numește o „criză umanitară” în Gaza sunt tot mai intense, arată o analiză Sky News.
Până în prezent, 144 din cele 193 de state membre ale ONU recunosc Palestina, inclusiv Rusia, China, India, dar și mai multe țări europene precum Spania, Irlanda și Norvegia. Însă niciuna dintre țările G7 nu făcuse acest pas până acum.
De ce acum?
Macron a dat semnale de luni întregi că ia în calcul recunoașterea statului palestinian, în încercarea de a menține în viață ideea unei soluții bazate pe două state. Decizia sa vine cu doar câteva zile înainte de o conferință comună ONU-Franța-Arabia Saudită, unde 40 de miniștri de externe vor discuta această soluție.
Franța și ONU propun acum un cadru de dialog care ar putea atrage și alte state, indecise sau reticente față de recunoașterea Palestinei.
Ce presupune soluția celor două state
Planul vizează crearea unui stat palestinian independent, vecin cu statul Israel, fiecare cu propriul teritoriu. Palestinienii revendică Cisiordania ocupată, Ierusalimul de Est anexat și Fâșia Gaza – toate aflate sub ocupație israeliană din 1967.
Israelul, prin premierul Benjamin Netanyahu și majoritatea clasei politice, respinge de mult ideea unui stat palestinian. Aceștia consideră că o astfel de decizie ar recompensa grupările militante, în special după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023.
O provocare majoră este stabilirea granițelor unui eventual stat palestinian. Mulți susțin revenirea la frontierele dinainte de 1967, dar realitatea de pe teren s-a schimbat: circa 600.000 de israelieni locuiesc acum în colonii din Cisiordania și Ierusalimul de Est.
Reacțiile Israelului și ale Palestinei
Benjamin Netanyahu a denunțat decizia Franței, numind-o „o rampă de lansare pentru anihilarea Israelului - nu pentru pace”.
SUA, prin secretarul de stat Marco Rubio, au respins la rândul lor planul lui Macron, pe care l-au calificat drept „o palmă dată victimelor din 7 octombrie”.
În schimb, Mahmoud Abbas a transmis „recunoștință și apreciere” față de liderul francez pentru acest gest politic.
Poziția Regatului Unit
Liderul laburist Keir Starmer se opune deocamdată recunoașterii statului Palestina, considerând că acest pas trebuie făcut după un acord de încetare a focului, în cadrul unui proces de pace. Totuși, el a subliniat că „statutul de stat este un drept inalienabil al poporului palestinian”.
Peste 220 de parlamentari britanici au semnat deja o scrisoare prin care îi cer lui Starmer să urmeze exemplul Franței. Vineri, acesta va participa la o discuție de urgență cu liderii din Franța și Germania privind „catastrofa umanitară” din Gaza.
Ce fac alte state
Germania și-a reafirmat sprijinul pentru soluția celor două state, dar a declarat că nu va recunoaște încă statul Palestina, invocând nevoia de încetare a focului și de eliberare a ostaticilor.
Canada, prin premierul Mark Carney, susține ideea unei Palestine independente, dar nu a făcut încă pasul recunoașterii formale.
Premierul australian Anthony Albanese a descris situația din Gaza drept „o catastrofă umanitară” și a reiterat angajamentul țării sale pentru o soluție în care „atât israelienii, cât și palestinienii să trăiască în pace, în granițe sigure și recunoscute internațional”.
G.P.