Mai joacă Ludovic Orban sau liderul s-a ales?

Mai joacă Ludovic Orban sau liderul s-a ales?

Într-o postură de forță, flancat de liberali vocali ca Rareș Bogdan și Raluca Turcan, dar și de Emil Boc, Florin Cîțu promite că PNL va deveni, sub conducerea lui, lider al reconstrucției post-pandemice a țării.

Și cum are pârghiile guvernării, promisiunea e menită să capete, pentru liberalii din țară, greutatea unei garanții.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Campania electorală pentru președinția partidului a început în ziua în care Ludovic Orban a trebuit să își admită ieșirea din Guvern.

Florin Cîțu încearcă să capitalizeze politic încetinirea pandemiei

Odată cu asta, s-a schimbat și narativul privind pandemia: de la gravitatea solemn-angoasantă a mesajelor transmise târziu în noapte de ministrul de Interne Vela și de Raed Arafat, la tonalitatea optimistă a noului premier, pentru care cafeneaua ocupă un loc central în societate.

Mall-urile au rămas deschise, după cum s-a angajat Florin Cîțu, iar discursul guvernamental s-a axat pe mesaje triumfaliste, în care progresele economice și încetinirea pandemiei confirmau deciziile luate la Palatul Victoria.

Un narativ susținut de la Cotroceni de președintele Iohannis, dar mai degrabă discret, cât să îl lase pe prim-ministru să fie vizibil.

Dacă în guvernarea Orban, Klaus Iohannis era mai degrabă cel care anunța veștile, în noua guvernare, premierul Cîțu a fost cel care s-a corelat cu veștile bune și a anunțat regresul pandemiei și progresele economice.

Ajuns în acest punct, Florin Cîțu a beneficiat de o campanie de construct politic, cu toate ingredientele – turnee de popularizare, interviuri umanizante, deloc nenaturale, pliate pe personalitatea lui.

Tocmai de aceea, la fel de naturală a părut și jignirea reporterilor care voiau să își facă meseria, adică să îi adreseze întrebări, în loc să aștepte, docili, să fie convocați pentru o declarație de presă.

De altfel, această poziționare față de presă este un simptom al guvernării care încă nu a făcut public raportul complet al controalelor din secțiile COVID, după tragedia de la spitalul din Piatra-Neamț, în pofida solicitărilor de presă.

Rolul pe care prim-ministrul liberal l-a rezervat presei este acela de colportor al declarațiilor de presă, altminteri, nu se înscrie în noua civilizație.

Atâta vreme cât presa consemnează declarațiile oficiale, educația s-a reparat, spitalele s-au reconstruit, sărăcia extremă a aproape jumătate din copiii României s-a îndestulat peste noapte.

Întrebările, în schimb, creează fisuri în discursul politic triumfalist, acela care vorbește despre autostrăzi, dar nu și despre calitatea educației și testele PISA, vorbește despre vaccinări, dar nu și despre rata ridicată a mortalității de COVID în secțiile de ATI din spitalele românești și nici despre o problemă presantă pe care statele occidentale o abordează cât se poate de serios: presiunea pe care sechelele post-COVID o pune pe sistemele de sănătate.

În mod paradoxal, însă, această punere la punct a reporterilor „necivilizați” nu i-a luat din punctele pe care Florin Cîțu le adună în partid.

Un lider autoritar - unicul depozitar al șefiei Guvernului

Din contră, dacă pentru publicul profan a fost construită o campanie de imagine de umanizare, pentru liberali au contat poziționările de forță.

Una dintre acestea a fost în cazul Vlad Voiculescu și Andreea Moldovan, când Florin Cîțu s-a legitimat ca lider autoritar, unic depozitar al șefiei Guvernului.

O altă poziționare de forță a fost în cazul tensiunilor din coaliția de guvernare, când USR PLUS, după ce a anunțat bombastic retragerea sprijinului politic și a cerut imperativ un nou premier, pe mai vechiul Ludovic Orban, a acceptat un bilețel cu reguli de conduită.

Atunci când e vorba despre alegeri populare, cel aflat la putere va folosi pârghiile puterii pentru a obține voturi. Ce face premierul Florin Cîțu e să se folosească de aceste pârghii și în alegerile din partid, deși, în mod tradițional, procesul validării este invers: liderul de partid devine prim-ministru, având legitimitatea politică.

La fel a procedat Viorica Dăncilă, care a obținut șefia PSD din postura de prim-ministru, deși, înainte de a fi numită la Palatul Victoria, nu era în cărțile nimănui pentru a conduce PSD-ul.

Inquam Photos / Octav Ganea

Iar Ludovic Orban înțelege foarte bine că garanțiile unui prim-ministru sunt mai grele decât promisiunile din culise, acolo unde probabil își duce campania pentru alegerile care arată din ce în ce mai mult ca o predare de ștafetă, o imagine surprinsă formidabil de Octav Ganea.

Vezi și:


Te invităm și pe pagina noastră de Facebook, unde vei găsi multe lucruri interesante, în plus față de site. Îți mulțumim că ne citești!