„Am încercat. Am eșuat. Nu contează. Încerc din nou. Eșuez din nou. Eșuez mai bine”, spunea Samuel Beckett atât de frumos, dar și atât de optimist.
Uneori lucrurile ne ies. Alteori, nu. Discut cu oameni care se tem de experiențele noi pentru că le este teamă de a greși, de a fi judecați, etichetați, le este teamă de eșec, de a nu dezamăgi. Îi întreb de ce le este teamă, de fapt. Și de unde le vine această teamă.
Nu este deloc ușor să pășim în afara zonei de confort.
Dar tot auzim cum ni se spune că lucruri frumoase și bune se întâmplă în afara cercului, în afara zonei de confort. Și cei care se avântă au mult mai multe șanse de succes.
Evident că nimeni nu-ți garantează că vei avea succes doar experimentând lucruri noi, dar ce șanse poți să ai dacă nu încerci?
Era bancul acela cu omul care se tot întreba de ce nu câștigă la Loto. Și întreabă o data, de două ori, de trei ori, și Dumnezeu la un moment dat se supără pe el și-i spune că nici nu are cum să câștige, oricât de mult s-ar ruga, că pentru a câștiga trebuie întâi să ia un bilet.
Cam așa este și cu temerile, fricile, lipsa de încredere în propria persoană, drobul de sare… oare dacă fac asta, nu se va întâmpla ceva rău?
În loc să pornim de la premisa că dacă fac asta, și mi-o asum, rezultatul poate fi unul bun. Dar să nu extrapolăm la situații de genul dacă fur și nu mă prinde nimeni…. că furtul o fi din afara zonei de confort, dar niciodată nu are conotații pozitive.
Eșecul și greșeala fac parte din evoluția noastră personală și profesională
Sunt mulți oameni perfecționiști, care cer foarte mult de la ei înșiși, pun presiune atât pe ei, cât și pe cei din jur, cer de la ceilalți să reacționeze așa cum o fac ei, considerând că aceasta este normalitatea și pe urmă se întreabă de ce nu le place celor din jur să lucreze cu ei, de ce-i ocolesc sau de ce nu reușesc să închege o echipă.
Gradul de toleranță al acestora referitor la greșeală este aproape de zero. Iar asta nu poate aduce decât rezultate negative, frustrare, demotivare, mediu de lucru nesănătos, burnout, stres, depresie.
O să vă întrebați, citind cele de mai sus, cum ajungem la performanță dacă nu cerem din ce în ce mai mult de la noi și de la ceilalți și nu punem presiune, nu suntem exigenți?
În primul rând, să nu uităm că nici lumea în care trăim nu este ideală, și nici noi nu suntem perfecți.
Și, totuși, cum abordăm nereușitele, ca să nu le spunem eșecuri, pentru că pentru mulți oameni eșecul este un cuvânt mult prea puternic, cu conotații mult prea negative. Prin crearea unor obiceiuri sănătoase, acesta ar fi un prim pas.
Și iată aici câteva idei care vă pot ajuta:
- În primul rând, acceptă ce simți.
Cel mai probabil, te vei simți rău. Uneori puțin. Uneori mult. Dar este normal. Nu încerca să-ți distragi atenția sau să pasezi vina sau responsabilitatea asupra celor din jur, când știi clar că tu ești persoana responsabilă. Dacă respingi modul în care te simți cu adevărat, acele emoții vor apărea în momente neașteptate mai târziu și te pot face să te simți prost, pesimist, furios sau trist.
- Amintește-ți că nu ești tu un eșec dacă ai întâmpinat un obstacol
Când ai avut un regres, este foarte ușor să începi să crezi că vei continua să eșuezi în acest domeniu al vieții tale. Este ușor să începi să crezi că TU ești într-adevăr un eșec, mai ales dacă de mic copil de fiecare data când greșești ți se spune asta, iar când ajungi la maturitate deja această idee este fixată în mintea ta.
Nu te îndrăgosti de o profeţie atât de distructivă și uneori seducătoare care se împlinește.
În schimb, amintește-ți că:
Doar pentru că ai eșuat astăzi sau ieri nu înseamnă că vei eșua data viitoare.
Adevărul este că acest lucru nu va dura tot restul vieții tale dacă continui să avansezi, dacă acționezi și înveți în continuare și nu te etichetează ca un fel de eșec (cu excepția cazului în care te hotărăști să creezi acea etichetă în propriul tău cap).
- Fii pozitiv și învață din această situație.
Întrebări precum:
- Ce pot învăța din asta?
- Cum îmi pot regla perspectivele pentru a evita această capcană / a face aceeași greșeală și probabil să fac mai bine data viitoare?
- Care este acel lucru pe care îl pot face diferit data viitoare?
Alocă-ți timp pentru a răspunde acestor întrebări și fii sincer cu tine.
- Amintește-ți că oricine dorește să facă lucruri de valoare în viață va avea parte și de nereușite din când în când.
Dar calea către succes tinde să aibă multe obstacole. Povestea succesului cuiva poate părea doar strălucitoare și rapidă în ceea ce apare în mass-media sau în imaginația noastră.
Dar realitatea - și modalitatea utilă de a aborda contracarările - seamănă cel mai adesea cu acest citat de Michael Jordan: „Am ratat peste 9.000 de aruncări în cariera mea. Am pierdut aproape 300 de jocuri. De 26 de ori am avut încredere că am reușit să câștig și am ratat. Am eșuat din nou și din nou în viața mea. Și de aceea reușesc."
- Lasă-ți emoțiile să iasă la suprafață.
O altă modalitate de a rezolva căderile emoționale și gândurile care provin dintr-un eșec este de a nu păstra totul în interiorul tău. Vorbește cu cineva apropiat, ajută-te să accepți ce s-a întâmplat.
Purtând o conversație despre situație, o poți vedea dintr-o altă perspectivă și prin ochii altcuiva.
- Găsește-ți inspirație și sprijin în jurul tău.
O conversație cu cineva apropiat poate fi de mare ajutor.
Un alt lucru pe care îl poți face este să înveți de la cei care au fost în situații similare cu a ta. Citește, documentează-te despre modul în care alții au gestionat eșecurile înainte sau în timpul succesului lor în cărți, pe site-uri web sau forumuri online.
Sau poți pur și simplu să accesezi entuziasmul sau motivația altcuiva ascultând un podcast sau o carte audio timp de 30-60 de minute. Ori poți încerca să meditezi.
- Mergi înainte, nu te lăsa blocat/ă în situația respectivă.
Înțelegerea situației și acceptarea acesteia sunt esențiale. Dar știu din experiență că este, de asemenea, ușor să te blochezi în aceleași gânduri care circulă în jurul tău de o săptămână sau o lună.
Obiceiul care m-a ajutat cu această capcană este să iau ceea ce învăț din întrebări precum cele pe care le-am împărtășit în recomandarea #3 și să fac un mic plan despre modul în care vreau să merg mai departe de aici. Așa că-mi aloc timp să mă așez să-l scriu.
- Acționează imediat în baza planului creat, nu mai aștepta.
Planul cu care vii va fi doar un început și-l poți corecta pe parcurs. Deci nu trebuie să fie perfect.
Dacă totuși îți este greu să începi, mergi la pas. Important este să începi și să mergi înainte din nou, o faci pentru tine, pentru a-ți fi ție bine, nu pentru altcineva.
- Lucrează la îmbunătățirea stimei de sine.
Un ultim lucru care m-a ajutat să mă descurc cu nereușitele a fost să-mi îmbunătățesc stima de sine.
Procedând astfel, eșecurile nu devin ceva care mă trage atât de ușor în jos și mă recuperez mai repede.
De asemenea, încrederea în mine face mai ușor să văd ce s-a întâmplat cu mai multă claritate și să-mi asum responsabilitatea atunci când sunt implicat direct, dar și să văd când altcineva este parțial responsabil sau când am avut doar ghinion pe care sincer nu aș fi putut să-l prezic sau să-l previn.
Dar cum îți îmbunătățești stima de sine?
Un început bun ar fi să folosești o mare parte din ceea ce găsești în acest articol. Ca și cum ți-ai aminti că TU nu ești un eșec, că toată lumea greșește și are parte de nereușite, să fii constructiv în fața adversității și așa mai departe.
Făcând aceste lucruri iar și iar le transformi în obiceiuri, iar încrederea în tine și stima de sine încep să crească.
În societatea noastră extrem de competitivă, eșecul este adesea văzut ca cea mai gravă situație pe care o putem întâlni. În loc să accepte eșecul ca o oportunitate de învățare și creștere, cei care eșuează într-un anumit aspect al vieții lor îl vor vedea adesea ca pe o barieră imobilă, spunându-le că nu sunt capabili să-și depășească zonele vulnerabile.
Adevărul este că eșecul nu este niciodată sfârșitul drumului. Este pur și simplu un indicator al faptului că există anumite părți din noi înșine și din viața noastră în care trebuie să depunem mai mult efort pentru a obține rezultatele dorite. Și de cele mai multe ori din astfel de situații care ne provoacă învățăm cel mai mult.
Teama de eșec și entuziasmul / fericirea care rezultă din succes, ca și alte emoții, declanșează reacții în anumite porțiuni ale creierului, ceea ce contribuie la capacitatea noastră generală de învățare și creștere.
Dr. Carol Dweck, profesor de psihologie la Universitatea Stanford, a efectuat cercetări ample asupra eșecului și a modului în care funcționează în creier pentru a produce rezultate variabile la subiecți cu mentalități diferite. În cercetările sale, ea a descoperit legătura dintre cei care rămân nedepășiți de eșec și cei care nu par să-și depășească eșecul.
Primul grup al subiecților ei de testare, care a intrat în grupul „mentalitate de creștere”, a arătat o îmbunătățire masivă atunci când s-a confruntat cu un eșec din cauza unei stări de concentrare sporită care a fost declanșată la scurt timp după eșecul unei sarcini, obligându-i să învețe și să se îmbunătățească. Cei care au intrat în grupul „mentalității fixe” nu au prezentat nicio îmbunătățire sau au rămas neschimbaţi de eșecul cu care s-au confruntat.
Deci cele mai importante lecții pe care le predau astfel de studii sunt că succesul este determinat de mentalitate și impuls, că cedarea în fața eșecului nu produce absolut niciun rezultat pozitiv și că succesul generează la rândul său succes crescut și continuu.
Așa că gândește-te mereu că “Un eșec nu este întotdeauna o greșeală, poate fi pur și simplu cel mai bun lucru pe care îl puteai face în condițiile date. Adevărata greșeală este să nu mai încerci”, după cum spunea B. F. Skinner.
Poate ți-ar plăcea să citești și:
Cum gestionăm stresul generat de revenirea la birou sau de pierderea jobului - Interviu