Așa începe prăbușirea, cu frig și pene de curent. Inițial, autoritățile spun că sunt simple defecțiuni și că se vor repara, dar frigul din case și întunericul îi neliniștesc pe oameni și îi fac să înțeleagă că viitorul lor devine tot mai complicat.
E prima iarnă după multe decenii în care pe teritoriul Rusiei au loc frecvente pene de curent și defecțiuni.
Cartiere din Moscova, Sankt Petersburg și Rostov pe Don au rămas fără curent și în frig, în timp ce temperaturile au coborât cu mult sub zero grade Celsius.
„Din cauza întreruperii tehnologice în rețelele de înaltă tensiune, direcția regională de distribuție pentru regiunea Rostov din Rusia a decis să introducă programe de oprire temporară a curentului electric într-o serie de districte. Direcția intenționează să restabilească alimentarea normală cu energie electrică în viitorul apropiat”, se arată într-un comunicat al Rosseti Sud, compania de distribuție din regiune.
Orașul Rostov pe Don are peste un milion de locuitori, iar curentul a fost întrerupt vreme de peste trei ore în mai multe districte, autoritățile anunțând că rezolvarea problemei e departe.
Întreruperea nu a fost provocată de un accident, ci de o defecțiune mai complicată care determină compania să raționalizeze energia electrică o perioadă nedeterminată.
În această iarnă, pe teritoriul Rusiei au mai fost semnalate întreruperi ale luminii și căldurii, o noutate, într-o țară care are acces la resurse uriașe de gaz și petrol, ce pot fi convertite ușor în curent electric și agent termic.
Cotidianul Moscow Times a listat 13 regiuni și mari orașe din Rusia, printre care Moscova și Sankt Petersburg, în care s-au înregistrat întreruperi majore în ce privește curentul electric și încălzirea locuințelor.
„E o rușine totală. Nu avem căldură și nici apă caldă. Trebuie să ne culcăm în saci de dormit. Nu am cuvinte pentru a descrie cât de gravă este situația. Nu avem încălzire de aproape șase zile”, a declarat Iuri, din orașul Podolosk, aflat la 30 de kilometri de Moscova, pentru publicația citată.
El a evitat să le spună reporterilor întregul nume de teama represaliilor autorităților ruse.
În regiunea Tver, situată la nord de Moscova, un grup de cetățeni a transmis un apel video către Vladimir Putin, publicat pe platforma socială rusească VKontakte, în care îi spun președintelui că „e un fel de tortură și exterminarea unei comunități care trăiește la doar 100 de kilometri de capitală”.
Europa a supraviețuit fără gazul rusesc
La începutul invaziei, propaganda Kremlinului a distribuit mii de mesaje, clipuri video, declarații ale oficialilor și postări pe rețelele sociale, în care anunțau cetățenii Uniunii Europene că, în lipsa gazului și a petrolului rusesc, vor îngheța de frig în case și vor sta în întuneric.
A devenit viral pe rețelele sociale, video-ul realizat de Gazprom, cea mai mare companie energetică din Rusia, care sugera că Europa va fi înghițită de frigul iernii și se va prăbuși din cauza faptului că nu va mai beneficia de resursele energetice venite din Rusia.
Dar s-a întâmplat exact contrariul. După o iarnă în care autoritățile statelor europene le-au cerut cetățenilor să facă economii drastice, după ce statele membre au colaborat și au încheiat un plan cu Comisia Europeană de achiziții, stocare și transferul către achiziții masive de gaz lichefiat, UE nu mai depinde de resursele energetice ale Rusiei.
De la o expunere de peste 60%, înregistrată înainte de declanșarea invaziei, astăzi statele de pe bătrânul continent importă cantități infime de gaze naturale și petrol rusesc.
Prăbușirea infrastructurii
Și, totuși, de ce tot mai mulți „supuși” ai lui Putin stau în întuneric și frig în timp ce exporturile energetice au scăzut semnificativ?
Răspunsul este prăbușirea infrastructurii. E un fenomen binecunoscut în România, unde, după căderea comunismului, a fost nevoie de decenii pentru a reface și eficientiza, cât de cât, infrastructura de distribuție a energiei electrice și celei termice, cu investiții de miliarde de euro, privatizarea unor componente din lanțul de producție, transport și utilizare, dar și liberalizarea prețurilor.
Toate s-au făcut cu lungi dezbateri publice, nemulțumiri din partea populației, tensiuni sociale, împrumuturi și o serie de eșecuri ale guvernelor care s-au succedat după 1990.
Și acum există o serie de probleme, iar mărirea prețurilor la energie, mărire provocată de război, a generat inflație, o povară financiară uriașă pe umerii oamenilor. Cu toate acestea, ne aflăm la o distanță uriașă de situația din Rusia.
Acolo, nimeni nu s-a grăbit să renunțe la infrastructura de tip sovietic. Vladimir Putin a fost ocupat să-și consolideze puterea, să preia controlul imenselor resurse din țară și să dezvolte sistemul represiv.
Avea gaz destul să nu-l intereseze pierderile din rețelele de distribuție sau să fie presat să dezvolte un plan de modernizare a infrastructurii pe un teritoriu atât de întins.
Fără banii europenilor situația s-a complicat
Înainte de război, existau resurse bugetare atât pentru subvenționarea energiei pentru populație, cât și pentru cârpirea rețelelor, dar războiul a schimbat această stare de fapt.
Fără uriașul flux financiar venit din Europa, constant și predictibil, Kremlinul, chiar dacă reușește să exporte petrol și gaze pe piețe cum ar fi China și India, se confruntă cu o situație complicată.
Vânzările se fac la prețuri mult mai mici, iar costurile de transport, în condițiile modificării rutelor, a volumelor și a introducerii sancțiunilor economice, au crescut mult.
La asta se adaugă faptul că, prin trecerea la o economie de război, toți banii pe care-i primește Rusia în urma exportului de energie sunt orientați cu precădere spre producția de armament.
Astfel, nu mai există fonduri suficiente pentru susținerea infrastructurii energetice, rutiere și feroviare.
Lipsa fondurilor a generat seria lungă de întreruperi în alimentarea cu curent și căldură a populației.
Rușii simt războiul
Dacă iarna trecută, Ucraina a fost terorizată de atacurile rușilor asupra centralelor electrice, releelor de înaltă tensiune și rețelelor de distribuție, înregistrându-se frecvente pene de curent, a venit rândul rușilor să simtă duritatea războiului.
Rusia a pierdut 100 de miliarde de dolari în 2023 în urma scăderii cu un sfert a exporturilor de gaze naturale și petrol, se arată într-un raport publicat de Reuters, citând surse guvernamentale.
Pierderea înseamnă în jur de 5% din PIB, extrem de mare dacă se iau în considerare orientarea tuturor resurselor către industria de apărare. Bugetul militar pentru 2024 este de 140 de miliarde de euro.
Cei care au trăit în comunism știu că, atunci când alimentele încep să dispară din magazine, se ia curentul și locuințele nu mai pot fi încălzite, sistemul politic se îndreaptă spre prăbușire.