- Strategia liderului de la Kremlin e una nebunească, iar obiectivul lui e să arunce întreaga omenirea în aer.
- Putin a devenit atât de agresiv încât riscă să împingă Rusia într-o confruntare nucleară cu NATO.
- Președintele Rusiei e convins că, dacă perturbă piețele, iar prețurile la energie cresc, atunci americanii și europenii se vor revolta.
- Putin a profitat decenii de investițiile occidentale, a profitat de cererea mare de materii prime venite din partea economiilor dezvoltate și, treptat, a creat o politică a violenței și șantajului.
Pentru ca războiul din Ucraina să se oprească, Vladimir Putin, într-un fel sau altul, trebuie scos din joc.
După micile victorii obținute de armata rusă în Lugansk și cucerirea acestei regiuni, comandanții militari ruși au anunțat că vor merge până la capăt, așa cum le-a cerut președintele.
“Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei Nikolai Patruşev a declarat în data de 5 iulie că operațiunea militară rusă din Ucraina va continua până când Rusia își va atinge obiectivele de a proteja civilii de <genocid”> , vor continua operațiunile de <denazificare> și demilitarizare a Ucrainei”, se arată în raportul publicat de Institutul pentru Studiul Războiului.
Kremlinul “va obliga această țară să fie permanent neutră, o barieră între Rusia și NATO, oficialul reafirmând întocmai obiectivele pe care președintele rus Vladimir Putin le-a anunțat în discursul său din 24 februarie, de la începutul războiul”, se precizează în documentul citat.
Cât mai multe pagube
Strategia lui Putin e una nebunească, iar obiectivul lui e să arunce întreaga lume în aer, susține scriitorul Douglas E. Schoen, care a publicat cartea Marele Plan al lui Putin (Putin’s Master Plan).
“Putin a devenit atât de agresiv încât riscă să împingă Rusia într-o confruntare nucleară cu NATO. În timpul Războiului Rece, lumea a fost norocoasă să evite o confruntare cu bombe atomice între SUA și Uniunea Sovietică. Din nou, trebuie să avem un mare noroc”, a scris Douglas E. Schoen, în cartea sa.
“Ambițiile lui Putin nu se limitează la teritoriile fostei Uniuni Sovietice, mai mult, el a început să pună la îndoială dacă fostele sunt în mod legal independente de Rusia. De asemenea, Putin țintește țări ca Bulgaria și Slovacia pentru a extinde influența Rusiei”, a mai subliniat scriitorul american.
Liderul de la Kremlin realizează că puterea Rusiei e pe sfârșite, că sistemul său politic e falimentar, iar economia s-a prăbușit, fiind conștient că mai devreme sau mai târziu populația se va întoarce împotriva lui.
Raționamentul său e unul simplu - în timpul care i-a mai rămas să provoace omenirii (Occidentului) cât mai multe pagube, aplicând zicala “După mine, potopul”.
E și cauza pentru care a decis să taie alimentarea cu gaze a Germaniei, pe neanunțate, a decis să oprească transferul de petrol din Kazahstan către terminalele de la Marea Neagră, iar oamenii săi, cum ar fi Dimitri Medvedev continuă să amenințe cu folosirea armelor nucleare.
S-a ajuns într-un punct în care SUA și NATO sunt obligate să gândească soluții de înlăturare a regimului Putin, cu orice riscuri.
Folosirea armelor nucleare de către Rusia va duce la intrarea Americii în război.
Acțiunea e preferabilă unei atitudini pasive în care lumea civilizată se roagă ca Zelenski să câștige războiul.
Nu va face nimeni declarații despre astfel de planuri, dar există o astfel de abordare la nivelul cel mai înalt al comandamentelor militare.
Dacă Rusia va folosi o armă nucleară de orice tip, „mă aștept ca președintele Joe Biden să spună că suntem într-o situație nouă, iar SUA vor intra direct în război împotriva Rusiei, pentru a opri un guvern care nu numai că a încălcat legi internaționale, a încălcat drepturile omului, dar a încălcat și echilibrul nuclear. Folosind arme nucleare, Putin își va semna, în realitate, cererea de demisie”, a declarat Evelyn Farkas, fost oficial de top al Pentagonului pentru Rusia și director executiv al Institutului McCain.
Undeva, în plan secund, se desfășoară un război ascuns, cu eroi și victime, se caută soluții pentru a fi evitat un război nuclear și pentru a se găsi arma eficientă împotriva strategiei nebunești a lui Putin.
Președintele Rusiei e convins că, dacă perturbă piețele, iar prețurile la energie cresc, atunci americanii și europenii se vor revolta, iar “slabele democrații occidentale”, cum consideră el, nu vor rezista presiunilor venite din stradă.
Ceea ce nu ia Putin în calcul e rețeaua de resurse și de instituții pe care se bazează democrațiile europene, capacitatea acestora de a colabora și, mai ales, posibilitatea de a redistribui crizele prin măsuri coordonate la nivelul Uniunii Europene, astfel încât statele membre să reziste la perturbările produse de Moscova.
Rezistența europeană
Mișcările populare împotriva creșterilor de prețuri la energie au fost de o mai mică amploare decât cele amplificate de Kremlin cu miliarde de euro, cum ar fi cele din timpul crizei migranților din 2016 sau protestele vestelor galbene din 2018, primul an de mandat al lui Emmanuel Macron.
De asemenea, Putin nu ține seama de rezistența democrațiilor europene. O mare parte din locuitorii țărilor din estul continentului încă nu a uitat greutățile îndurate în timpul regimurilor comuniste impuse de Moscova.
Chiar dacă generațiile tinere nu au mai trecut prin experiențe asemănătoare, amintirea crizei globale din 2007-2010 a reprezentat un bun antrenament.
Până acum, toate încercările de a găsi soluții de compromis pentru a se ajunge la un armistițiu au dat greș, deși președintele Franței a făcut eforturi uriașe pentru a nu “umili Rusia”.
Nu s-a întâmplat nimic, iar Kremlinul n-a oferit decât mesaje neserioase despre ce urmărește să obțină în Ucraina.
În realitate, obiectivul final e distrugerea țării, eliminarea unui regim democratic și înlocuirea lui cu unul numit de Moscova.
Putin a profitat decenii de investițiile occidentale, a profitat de cererea mare de materii prime venite din partea economiilor dezvoltate și, treptat, a creat o politică a violenței și șantajului, eliminând prin forță și crimă orice fel de opoziție.
Mai mult, reprezentanții Kremlinului au desfășurat campanii murdare de deturnare a alegerilor libere din mai multe state, de compromitere a liderilor politici europeni și americani, de susținere a unor mișcări care să erodeze democrația și să slăbească instituțiile statelor liberale.
La toate acestea, reacțiile SUA și UE au fost mai mult de apărare.
Invazia din Ucraina a fost și un efect al inacțiunii de decenii, deși era clar din 2014, de la anexarea Peninsulei Crimeea și conflictul din Donbas, că Vladimir Putin nu va accepta niciodată un stat ucrainean democratic, pornit pe drumul integrării europene.