Pe ce mizează Rusia, chiar dacă știe că nu poate câștiga Ucraina

Pe ce mizează Rusia, chiar dacă știe că nu poate câștiga Ucraina

Compasiunea obosește și invazia militară a Rusiei în Ucraina riscă să nu mai deschidă buletinele de știri. Ucraina a spus ce avea de spus și lumea occidentală a înțeles: Rusia este agresor, războiul este o agresiune asupra integrității și existenței statului ucrainean, nu s-a schimbat nimic.

Publicitate

Acum câteva zile, premierul britanic Boris Johnson vorbea despre pericolul ca oboseala de război să cuprindă Occidentul. Suntem în fața unei curse pe termen lung și e nevoie de rezistența noastră, pentru a nu izola Ucraina, era avertismentul acestuia.

“Realist vorbind, cetățenii și politicienii vor obosi de război. Cred că presiunea și anxietatea sunt în joc. Trebuie să fim onești”. Johnson se referea mai ales la costurile pe care statele occidentale și cetățenii lor știu că trebuie să le plătească pentru a nu lăsa Rusia lui Vladimir Putin să facă și mai mult rău.

Publicitate

Libertatea are un preț, a spus-o și președintele american Joe Biden, conștient că trebuie să mențină treaz sprijinul pentru Ucraina, chiar și dacă asta contribuie suplimentar la erodarea imaginii lui.

Dar ce știu cei doi lideri vestici știe și Vladimir Putin. Rusia a intuit care sunt faliile occidentale și ce pedale trebuie să apese, pentru a le acutiza.

Dacă în primele săptămâni de război, Rusia părea că și-a restrâns războiul informațional în interiorul granițelor sale, unde Putin a instituit o dictatură în toate nunațele acestui termen, în săptămânile din urmă, cu cât atenția occidentală pentru front scade, cu atât intensifică Moscova.

"Ce începem să vedem acum și mă aștept să vedem mai departe este mai mult conținut pe Twitter în limba rusă și mai multe informații despre cum Ucraina comite un genocid și este violentă, în partea de est a țării. Mesajele se întorc așadar către publicul intern.

Putin a înțeles că fereastra pentru negocieri cu Vestul s-a închis în mare măsură și, cum sancțiunile îi vor afecta pe cei din Rusia, trebuie să le explice de ce Rusia poartă acest război. Pentru a face asta, începem să vedem multă informație viralizată despre atacuri ale Ucrainei asupra civililor, pentru a arăta că este un război pe care Rusia trebuie să-l poarte.

Putin nu a convins Europa să acționeze divizat în aceste chestiuni și atunci se întoarce la publicul intern", spunea expertul în combaterea dezinformării Priyank Mathur, fondatorul și președintele Mythos Labs din Ucraina, într-un interviu acordat spotmedia.ro din preziua intrării trupelor ruse în Ucraina.

În prima etapă a războiului, imediat după ce Rusia a început să bombardeze nediscriminatoriu Ucraina, spitale, școli, cartiere rezidențiale, când Occidentul fost șocat de forța răului, profesorul de studii de război de la King’s College Ofer Fridman spunea, într-un interviu pentru spotmedia.ro, că nu există o confruntare informațională în casele și mințile publicului internațional:

„Rusia nu încearcă măcar să convingă opinia publică internațională de ce face și cum face.

Suntem expuși doar la narativele ucrainene, Rusia nici măcar nu ne propune un narativ, nu intră în acest război narativ. Rusia are grijă de propria populație și de propriul spațiu informațional, nu încearcă să convingă pe nimeni în România, Germania, Marea Britanie sau Canada de corectitudinea și justețea acțiunilor ei.

Nu există practic acum o confruntare informațională. Există o singură parte, partea ucraineană, care construiește un narativ. Rusia nici măcar nu încearcă.

În schimb, ceea ce face Rusia e să-și protejeze propriul spațiu informațional, controlând narativele pentru opinia publică rusă.

Oricare ar fi opinia publică în România sau în SUA, Rusia nu luptă pentru a o convinge.”.

Rusia reintră pe frontul informațional

O analiză făcută de Universitatea Stanford arată că frecvența dezbaterilor privind războiul din presă scăzut în ultimele săptămâni la nivelul celei din ianuarie, când discuția era dacă Rusia va ataca la scară largă Ucraina sau nu.

Dar locul lăsat gol de oboseala indusă de război a fost ocupat de știri și dezbateri din registrul urgenței pentru cetățenii europeni: creșterea inflației, carburanții mai scumpi și scăderea puterii de cumpărare. Asta a fost tema principală, și nu agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, a alegerilor prezidențiale din Franța.

În termeni de război real, planul A al lui Putin a fost infirmat în primele săptămâni și Occidentul întreg a salutat umilirea liderului de la Kremlin. De când Rusia a trecut la Planul B, care înseamnă securizarea cuceririlor din Donbas, atenția occidentalilor e diminuată.

„Aici, Vestul și Ucraina ar putea fi victimele propriului succes. Cea mai mare parte a presei occidentale a ales să ignore tot ce spune Rusia și să se concentreze numai pe poveștile ucrainene.  (...) E însă posibil ca vorbele atribuite lui Stalin, cantitatea are o calitate în ea însăși, să fie adevărate. (...) Dacă planul B al lui Putin va funcționa, probabil se va întoarce la planul A și-l va ajusta”, scrie în Financial Times Edward Luce.

De altfel, analiștii sunt de acord că scenariul cel mai prost este acela al unui război de uzură, în care Occidentul să se concentreze pe crizele interne (socială și economică), potențate de narațiunile Rusiei: criza economică, nivelul de trai.

„Scenariul cel mai prost pentru ucraineni nu e că războiul va continua, asta e clar că se va întâmpla oricum în următoarele luni sau chiar ani. Scenariul cel mai prost e că Occidentul își va pierde interesul în această chestiune. Vor apărea alte crize, lumea își va muta privirea. Va fi un dezastru pentru ucraineni, care, deși își vor menține dorința de a rezista, nu se știe câte pierderi își mai pot permite. Au nevoie de sprijin militar constant, în plus economia lor suferă deja foarte mult, PIB-ul va fi redus la jumătate la finalul anului.

Ucrainenii vor avea nevoie de mult ajutor și de acum înainte. Fără a primi acest ajutor, le va fi foarte greu să mai poată continua lupta”, spunea Mark Galeotti, specializat în serviciile secrete ruse, chiar într-un interviu pentru spotmedia.ro.

O opinie împărtășită de istoricul Cosmin Popa:

„O decizie de înghețare a frontului care, din punctul meu de vedere, ar fi cel mai prost scenariu, în primul rând pentru Ucraina. Acest lucru nu trebuie să se întâmple, pentru că va duce la o degradare a războiului din Ucraina în ordinea de priorități a comunității internaționale, ceea ce va atrage o scădere a ajutorului militar pe care Ucraina îl primește și, nu în ultimul rând, ar arăta faptul că o țară poate scăpa nepedepsită comițând agresiuni militare, luând câte o bucățică”.

Deja Statele Unite sunt măcinate de polarizarea din jurul ultimelor decizii luate de Curtea Supremă, cea privind avortul fiind o temă de clivaj major, iar memoria ultimului masacru armat dintr-o școală repune pe agendă tema armelor de foc. Marea Britanie e și ea în criză de legitimitate politică, Bulgaria a pierdut primul guvern anti-corupție după numai șase luni, Israelul se pregătește de alegeri care l-ar putea întoarce pe Netanyahu, iar România alunecă spre un regim iliberal de putere, în care vocile critice din politică aproape nu se mai aud.

Într-un interviu recent, profesorul Ofer Fridman spune că Rusia s-a repoziționat, ca la manual: controlează spațiul informațional de dincolo de linia frontului, în regiunile ocupate, unde transmite oamenilor mesaje că Rusia le va garanta liniștea și securitatea.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇