- 1.000 de soldați americani ajung în România în zilele următoare, conform unei decizii a Pentagonului.
- Vladimir Putin, alături de Viktor Orban, a atacat România pentru sistemul de apărare antirachetă.
- Bogdan Aurescu, ministrul de Externe, a spus că afirmațiile liderului de la Kremlin sunt un nonsens.
- Cum a reușit Joe Biden să realizeze o alianță SUA – Marea Britanie – Uniunea Europeană împotriva agresivității Rusiei.
- Posibilitatea unei invazii a Ucrainei, mult mai redusă azi decât în urmă cu o săptămână.
Mica localitate aflată în sudul Caracalului a devenit un punct fierbinte pe harta de negocieri dintre SUA-NATO și Rusia, în contextul tensiunilor de la granița Ucrainei.
În urmă cu un deceniu, România și SUA au semnat un acord în urma căruia baza aeriană de la Deveselu a fost aleasă pentru a începe construirea unui centru de interceptare și distrugere a rachetelor balistice “Aegis Ashore”.
Lucrurile au mers bine, iar “Scutul de la Deveselu” este operațional din mai 2016. El face parte dintr-un întreg sistem intitulat “The European Phased Adaptive Approach” (EPAA), care are ca rol apărarea în fața oricărui atac desfășurat asupra Europei cu rachete balistice.
Un alt centru asemănător se află și la Redzikowo, în nordul Poloniei, intitulat European Interceptor Site.
Cele două au capabilități sporite de detectare, printr-o rețea de radare, a rachetelor balistice, iar în câteva secunde pot fi lansate proiectile SM-3 pentru a le distruge.
Sistemul de apărare se coordonează și cu sistemele mobile, aflate pe vase de război, care la rândul lor pot lansa proiectile antirachetă.
“Sistemul de apărare balistică Aegis Ashore încorporează, în programul său de proiectare și testare, zeci de ani de operațiuni fiabile și eficiente ale sistemului naval Aegis”, se arată într-o prezentare tehnică publicată de Ambasada SUA la București.
“Sistemul de apărare antirachetă balistică Aegis s-a dovedit eficient printr-o testare repetată. Din 2002, sistemul a avut succes în 28 din 34 de teste de interceptare”, se arată în documentul citat.
Putin consideră agresiune un sistem de apărare
În fond, această linie de apărare Polonia, România, Marea Mediterană a făcut aproape inutile rachetele balistice ce ar putea fi lansate de state din Asia către Europa.
Într-o conferință de presă ținută la Moscova, alături de Viktor Orban, prim-ministrul Ungariei, Vladimir Putin a spus că a încercat să convingă SUA să nu se retragă din Tratatul rachetelor antibalistice (ABM), dar au decis să nu mai facă parte din el.
"Acesta este unul dintre tratatele fundamentale pentru asigurarea securității în lume. Cu toate acestea, Statele Unite au făcut ceea ce au făcut - s-au retras, iar acum lansatoare antirachetă sunt în România şi sunt pe cale să fie instalate şi în Polonia, dacă nu au fost deja amplasate”, a declarat Vladimir Putin.
Problema acestei declarații e că liderul rus consideră ca fiind o agresiune instalarea unui sistem de apărare.
În spatele declarației se observă frustrarea că statele din estul Europei au acces la o tehnologie de apărare care le scoate definitiv, după decenii, de sub zona de influență militară a Rusiei.
Bogdan Aurescu spune că declarație lui Putin e un nonsens
În contextul în care Putin și-a construit o platformă politică prin care încearcă să refacă “forța” URSS din perioada Războiului Rece, aceste sisteme de apărare performante reprezintă un obstacol greu de trecut.
“Printre multe altele, (Vladimir Putin) a spus, din nou, că sistemul de apărare antirachetă din România, de exemplu, și din Polonia reprezintă o amenințare la adresa Rusiei – ceea ce este complet neadevărat”, a declarat Bogdan Aurescu, ministrul de Externe, într-o intervenție la CNN.
“Este un nonsens să afirmi că un centru pur defensiv, care nu este îndreptat împotriva Rusiei, ci vizează posibile amenințări cu rachetă provenite din afara spațiului euroatlantic, reprezintă o amenințare pentru Rusia”, a mai spus șeful diplomației române.
Pe de altă parte, SUA și NATO, în răspunsurile trimise Rusiei, au fost de acord, ca pentru detensionarea situației din estul Ucrainei, baza de la Deveselu să poată fi inspectată de reprezentanți ai Moscovei.
România, ca stat membru al NATO, și-a dat acordul pentru vizită, dar nici asta nu pare să-l fi mulțumit pe Vladimir Putin.
O vulpe pe coteț
Într-o conferință de presă ținută la Casa Albă, miercuri, 19 ianuarie, Joe Biden a făcut o mișcare curajoasă, anunțând că Putin “va intra în Ucraina”.
Din acel moment, întregul proces de negociere din interiorul statelor membre NATO a trecut de la “ce facem ca să oprim invazia?” la “cum reacționăm la invazie?”.
Această modificare a dus la o coeziune fără precedent în interiorul Alianței Nord-Atlantice, urmată de măsuri concrete, cum ar fi trimiterea de trupe în estul Europei, ajutor financiar pentru Ucraina, livrarea de echipament militar pentru această țară, dar și punerea la dispoziția Kievului a infrastructurii logistice, de antrenament, recuperare și informații a NATO.
În fața acestei coeziuni, așteptarea lui Putin ca presiunea militară asupra Ucrainei să creeze fisuri în NATO și să ducă la dezbateri interminabile și la blocaje nu s-a împlinit.
În ciuda unei retorici agresive, Putin se întoarce la masa negocierilor.
“Când o vulpe, cocoțată pe coteț, începe să strige, e clar că s-a speriat de găini, iar noi știm cine e vulpea”, a ironizat Jen Psaki, secretarul de presă al Casei Albe, declarațiile lui Putin.
E greu de prevăzut următoarea mișcare a Kremlinului, dar faptul că Occidentul are acum un inamic comun care-i amenință siguranța și prosperitatea i-a determinat pe liderii celei mai mari alianțe militare din lume să vorbească aceeași limbă și să acționeze în consecință.
Încă 1.000 de militari americani, în România
Acest nou context devine unul favorabil României, care va beneficia de trupe, echipamente și investiții militare cu scopul de a consolida flancul estic al NATO, în contextul unei posibile agresiuni.
“…confirmă necesitatea unei prezențe mai consistente a NATO, a Statelor Unite și a altor aliați în regiunea Mării Negre, pentru a asigura o postură consolidată de descurajare și apărare, așa cum am susținut în mod repetat”, a declarat Klaus Iohannis, într-un discurs ținut la Baza Aeriană 71, Câmpia Turzii.
“Reiterez, de aceea, în acest cadru, aprecierea mea deosebită pentru deciziile anunțate foarte recent ale președinților Biden și Macron privind desfășurarea de forțe militare în România, contribuții extrem de relevante la efortul comun de descurajare și apărare în sudul Flancului Estic, la Marea Neagră și, în același timp, expresie a solidarității și angajamentului acestor parteneri strategici ai României pentru securitatea noastră”, a mai adăugat șeful statului.
Tot, ieri, SUA au anunțat că vor disloca 1.000 de militari americani, începând cu luna februarie.
“Președintele României, Klaus Iohannis, salută anunțul SUA referitor la desfășurarea, în România, a unui Batalion de tip Stryker cu 1.000 de militari americani care va fi prezent în țara noastră începând cu această lună”, conform unui comunicat emis de Palatul Cotroceni.