- Problema principală a României, în cazul unui conflict, e legată de numărul mare de refugiați care vor ajunge în țară.
- SUA, având acordul statelor NATO, le propun rușilor să inspecteze scutul de la Deveselu.
- Un alt compromis care poate fi făcut de occidentali e să tempereze manevrele militare din Marea Neagră.
- În urma ședinței CSAT, Iohannis anunță că tensiunile dintre Rusia și Ucraina afectează stabilitatea internațională.
- La sfârșitul articolului, publicăm integral declarația lui Serghei Lavrov în urma răspunsurilor scrise trimise de Departamentul de Stat al SUA.
Un incident tragic din orașul Nipru, Ucraina, putea provoca începutul războiului. Vreme de câteva ore, autoritățile locale și populația au crezut că se află în fața unei provocări ruse.
În jurul orei 03.30 dimineața s-a auzit primul foc de armă, apoi strigăte și din nou o rafală. Urletele de durere au tăiat întunericul rece al nopții de ianuarie.
În fabrica Pivdenmash, din orașul Nipru, sud-estul Ucrainei, se aflau muncitorii din schimbul trei. Specializată în realizarea de subansamble aeronautice, compania publică este păzită de soldați ai Gărzii Naționale.
Membrii ai acestui serviciu sunt militari în termen sau rezerviști, obligați prin lege să se înroleze pentru perioade scurte de timp.
În Ucraina, serviciul militar e obligatoriu și durează un an. Pot fi recrutați bărbați cu vârsta între 16 și 49 de ani.
Cinci persoane, printre care o femeie, au fost ucise de Artem Riabchuk, un soldat de 21 de ani, care a deschis focul în fabrică în timpul serviciului de gardă.
Incidentul a creat panică, iar în primele ore a fost considerat o provocare a Rusiei, în contextul conflictului cu Ucraina.
Trăgătorul a fost prins după o urmărire care a durat până la prânz. Acesta a încercat să scape, să se ascundă, având asupra lui un pistol mitralieră Kalașnikov și mai multe cartușe.
Migrația necontrolată, o mare problemă pentru România în caz de război
Tensiunea din Ucraina e la cote înalte și produce incidente care, în orice moment, pot declanșa un conflict pe scară largă.
În acest context exploziv, la București a avut loc miercuri, 26 ianuarie, o ședință CSAT (Consiliul Suprem de Apărare al Țării). Consiliul are 12 membri și e condus de Klaus Iohannis, președintele țării.
În acest organism se regăsesc miniștrii instituțiilor de apărare, afaceri interne, externe, justiție, dar și prim-ministrul și directorul SRI.
Klaus Iohannis a convocat CSAT, săptămâna trecută, în opinia unor comentatori, cu mare întârziere, iar tema principală de discuție a fost criza de la granița de est a Ucrainei.
“…am făcut o analiză completă a situației de securitate din regiune, inclusiv din punctul de vedere al implicațiilor militare, economice și energetice, dar și din perspectiva migrației necontrolate. România are peste 600 de kilometri de frontieră comună cu Ucraina și trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiți pentru orice scenariu posibil”, a declarat Iohannis, la sfârșitul ședinței CSAT.
Din acest enunț reiese că principala îngrijorarea a României, în cazul unei posibile invazii a Rusiei în Ucraina, o reprezintă valul de migranți, oameni care fug din calea războiului.
Într-o astfel de situație, țara noastră trebuie să fie pregătită să acorde asistență medicală, hrană și adăpost unui număr mare de refugiați.
Rusia desfășoară atacuri cibernetice, dezinformare și propagandă pe teritoriul României
“Escaladarea tensiunilor și consolidarea masivă a prezenței militare a Federației Ruse în proximitatea Ucrainei și în regiunea Mării Negre afectează securitatea și stabilitatea internaționale. Aceste demersuri ale Rusiei reliefează posibilitatea folosirii forței împotriva Ucrainei, cu toate consecințele care pot decurge de aici”, a arătat Iohannis, în declarația sa.
Reiese că în discuțiile din Consiliu s-a decis să considerăm Rusia o amenințare la adresa stabilității globale, în urma desfășurării de trupe la granița cu Ucraina (peste 120.000 de militari și tehnică de luptă) din cauza creării unui pericol real de folosire a forței împotriva unui stat independent.
Această abordare înseamnă un mesaj pentru diplomația română care trebuie să anunțe în cancelariile europene, dar și în SUA, că NATO și UE nu se află în fața unui conflict “regional”, ci în fața unei situații care pune în pericol întreaga arhitectură de securitate a Europei, cu consecințe asupra întregii lumi.
“Am analizat o gamă întreagă de acțiuni potențiale, de la atacurile cibernetice menite să destabilizeze instituții și infrastructura critică, așa cum am văzut recent în Ucraina, până la utilizarea energiei pentru a atinge obiective politice sau folosirea dezinformării și a propagandei”, a mai anunțat Iohannis.
Referirea arată că există semne că Rusia desfășoară operațiuni de război neconvențional în regiune, iar acestea se intensifică în contextul amenințărilor la adresa Ucrainei.
În concluzie, ședința CSAT de miercuri a pus pe agendă problema refugiaților din Ucraina, în caz de invazie și începerea pregătirilor pentru noi trupe NATO care vor fi dislocate pe teritoriul României.
Rușii, în inspecție la Deveselu?
În același timp, în nord-est, la aproape 2.000 de kilometri de București, Serghei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei, citește răspunsul primit de la Antony Blinken, secretarul de stat al SUA.
În urma negocierilor care au avut loc în urmă cu două săptămâni, la Geneva, Elveția, partea rusă a cerut propuneri scrise la următoarele probleme:
- Extinderea NATO către Est;
- Sistemele de interceptare a rachetelor balistice din România și Polonia;
- Cooperarea militară dintre SUA, NATO și Ucraina;
- Manevrele militare din Marea Neagră;
Răspunsul venit de la Washington, după ce Joe Biden a avut consultări extinse cu statele membre NATO, a fost:
- Pot fi permise inspecții pentru partea rusă la sistemele defensive de interceptare și distrugere a rachetelor balistice din România (Deveselu) și Polonia;
- Există posibilitatea să fie aplicate restrângeri ale manevrelor militare, dacă sunt percepute ca acțiuni de agresiune din partea Rusiei;
Acest răspuns l-a nemulțumit pe Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei, pentru că nu face nicio referire la extinderea Alianței Nord-Atlantice și la înarmarea Ucrainei.
“Nu există nicio reacție pozitivă cu privire la problema principală din acest document. Principala problemă este poziția noastră clară cu privire la inadmisibilitatea extinderii în continuare a NATO spre Est și a desfășurării de sisteme militare care ar putea amenința teritoriul Federației Ruse”, a spus acesta, într-un comentariu pentru presa locală.
Cu toate acestea, diplomatul a remarcat că “există o reacție acolo care ne permite să contăm pe începutul unei conversații serioase, dar pe subiecte secundare”.
După acest schimb de mesaje, s-au creat premisele continuării discuțiilor, dar se observă în mod clar că această criză nu s-a încheiat.
Vladimir Putin va presa în continuare să obțină satisfacții în ce privește cererile sale, dar e greu de crezut că va primi mai mult.