De ce corupții României nu mai fac închisoare? Cazul Arsene - Analiză video

O nouă fugă peste graniță a unui om politic, condamnat pentru corupție, sugerează că persoanele bogate și influente au găsit o modalitate de a scăpa de rigorile legii.
De ce corupții României nu mai fac închisoare? Cazul Arsene - <span style="color:#990000;font-size:100%;">Analiză video</span>
  • Urmăriți un video de 5 minute în care e descrisă complicitatea dintre unii magistrați și lideri politici pentru a le oferi corupților o cale de scăpare.
  • Existența unei posibilități de evitare a executării pedepsei înseamnă că întregul proces, munca anchetatorilor, a procurorilor și a judecătorilor au fost în zadar.
  • Criminali, procurori și ofițeri de informații, oameni politici și de afaceri au reușit să se strecoare peste graniță înainte de a fi trimiși în spatele gratiilor.
  • Nici reprezentanții coaliției de guvernare și nici Consiliul Superior al Magistraturii nu vor să remedieze legea măsurilor preventive pentru a stopa acest fenomen.
  • Dacă un condamnat definitiv în România ajunge într-o țară membră UE, iar acolo, prin bani și influență, reușește să obțină protecție sau decizii favorabile de la o instanță locală, procesul de extrădare devine lent și complicat.

La jumătatea lunii iunie a anului trecut, podul de peste râul Siret din comuna Luțca, județul Neamț, s-a prăbușit după șase luni de la inaugurare.

În momentul incidentului, pe pod se aflau două vehicule ai căror șoferi au scăpat cu răni ușoare.

ADVERTISING

De atunci, nici construcția nu a fost refăcută și nici ancheta nu s-a încheiat, deși imediat după șocantul eveniment au fost deschise mai multe anchete penale.

Ionel Arsene, președintele Consiliului Județean Neamț, teritoriu pe care s-a desfășurat prăbușirea, a fost condamnat la șase ani și opt luni închisoare de judecătorii Curții de Apel din Brașov, într-un alt dosar de corupție, fiind acuzat de trafic de influență, faptă săvârșită în 2013.

Cu câteva zile înainte de a se citi sentința, Ionel Arsene fuge din țară, cel mai probabil în Italia.

Și în cazul lui, la fel ca în cel al mai multor foști puternici ai zilei, justiția nu a fost dusă la îndeplinire. 

Existența unei posibilități de evitare a executării pedepsei înseamnă că întregul proces, munca anchetatorilor, a procurorilor și a judecătorilor au fost în zadar.

Banii plătiți de contribuabili au fost irosiți din cauza unui sistem politic și de justiție corupt.

Cazul lui Ionel Arsene nu este singular. De peste două decenii, dar tot mai accentuat în ultimii ani, oameni cu bani și influență reușesc să fugă din țară înainte de a fi trimiși la închisoare.

Criminali, procurori și ofițeri de informații, oameni politici și de afaceri au reușit să se strecoare peste graniță înainte de a fi trimiși în spatele gratiilor.

Nici reprezentanții coaliției de guvernare și nici Consiliul Superior al Magistraturii nu vor să remedieze legea măsurilor preventive pentru a stopa acest fenomen.

Soluția ar fi să se declanșeze o mișcare în cadrul societății civile, care să pună presiune pe autorități, dar după doi ani de pandemie și unul de război la graniță, opinia publică din România a intrat într-o stare de apatie.

De la instanță la instanță

Ionel Arsene a gravitat multă vreme în jurul lui Liviu Dragnea, susținându-l pe acesta din urmă în toate acțiunile sale de modificare a Legilor Justiției în favoarea celor care erau suspectați de corupție.

În ianuarie 2021, într-un interviu la Prima TV, ministrul Justiției Cătălin Predoiu a recunoscut că procedurile de extrădare dintr-o țară membră a Uniunii Europene sunt mai dificile acum decât dintr-o țară aflată în afara UE.

Aș vrea să fac două precizări care poate nu sunt suficient de bine subliniate de către instituțiile statului, în speță de Ministerul Justiției, în opinia publică, şi anume faptul că aceste proceduri de extrădare se desfășoară pe două paliere, în funcție de localizarea persoanei care este urmărită. Dacă e vorba de un stat în Uniunea Europeană, atunci funcționează un regulament din 2008 al UE, care e valabil în toată Uniunea Europeană şi procedurile de extrădare se desfășoară de la instanță la instanță. Ministerul de Justiție ar putea să intervină doar pentru a susține această procedură din punct de vedere al informațiilor, al circulației documentelor, dacă o cere instanța. Cealaltă cale procedurală este cea în ipoteza în care avem de-a face cu o localizare în afara Uniunii Europene şi acolo, da, cel care formulează cererea este Ministerul Justiției. Sunt şi astfel de cazuri, le avem în portofoliul ministerului. Celelalte cazuri însă, repet, se desfășoară de la instanță la instanță”, a declarat Cătălin Predoiu (PNL), ministrul Justiției.

Cum se evită extrădarea

Cu alte cuvinte, dacă un condamnat definitiv din România ajunge într-o țară membră UE, iar acolo, prin bani și influență, reușește să obțină protecție sau decizii favorabile de la o instanță locală, procesul de extrădare devine lent și extrem de complicat.

Cu resurse financiare importante e ușor să găsești un avocat sau o firmă care are trecere la o instanță locală dintr-o țară europeană cu grad mare de corupție, cum ar fi Italia sau Grecia.

Mai mult, prea puțin interesează opinia publică de acolo cine este Ionel Arsene sau Sorin Oprescu, ce-au făcut ei în România. Cazurile lor nu sunt importante pentru publicul local, nu sunt monitorizate de presă și de comunitățile de acolo, așa că se pot găsi o serie de formule, la marginea legii, prin care corupții cu bani pot evita extrădarea.

La asta adăugați și faptul că diplomația românească nu face nimic pentru a pune presiune pe țările respective în ce privește readucerea condamnaților și, astfel, avem un tablou complet al dezastrului actual.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇