Polonia, Slovacia și Ungaria se opun ridicării restricțiilor comerciale impuse de UE asupra cerealelor ucrainene. Motivele țin de politica internă. În Polonia și Slovacia vin alegerile, iar Ungaria își susține aliații.
Cu excepția Ungariei, membrii estici ai UE au fost până acum cei mai consecvenți susținători ai Ucrainei invadate de Rusia. Însă această solidaritate începe să se clatine. Mai mult, între Ucraina și anumite state din Europa Centrală și de Est există fisuri serioase.
Aceasta după ce, la sfârșitul săptămânii trecute (15.09.2023), UE a ridicat restricțiile comerciale temporare asupra cerealelor și semințelor oleaginoase ucrainene. Polonia, Slovacia și Ungaria se opun acestei măsuri, dorind să mențină restricțiile la import, chiar dacă acest lucru înseamnă încălcarea legislației europene. Din acest motiv Ucraina dorește să acționeze aceste trei țări în instanță.
Ucraina este unul dintre cei mai mari producători de cereale și semințe oleaginoase din lume. Până acum, exporturile sale luau în mare parte drumul regiunilor din afara UE. Blocada Rusiei la Marea Neagră împiedică acum Ucraina să utilizeze rutele sale tradiționale de export, forțând-o să caute căi alternative, cum ar fi cea terestră, prin vecinii săi din vest – Polonia, Slovacia, Ungaria și România.
În special în Polonia, tranzitul transporturilor de cereale a reprezentat întotdeauna o problemă. Aceasta pentru că o parte din marfă a ajuns pe piața poloneză, determinând scăderea prețurilor ori chiar blocarea capacității de depozitare, în loc să fie evacuată din țară.
În urma protestelor fermierilor, Polonia și Ungaria au decis, la jumătatea lunii aprilie 2023, să blocheze importurile de cereale ucrainene, ba chiar au reușit să impună o interdicție temporară de import la nivelul UE. Această interdicție, care a fost în vigoare până la 15 septembrie 2023, a fost ridicată de UE, care astfel vrea să își arate solidaritatea cu Ucraina.
Numai că, în estul blocului comunitar, problema a căpătat de mai multă vreme o altă semnificație, transformându-se într-o chestiune de politică internă și catalizator al luptelor pentru putere cu Bruxelles-ul.
Polonia: Dorința de a rămâne la putere
În Polonia, partidul de guvernământ Lege și Justiție vrea să se mențină la putere. Polonezii sunt chemați la urne la 15 octombrie pentru a alege un nou parlament, în cadrul unui scrutin pe care mulți observatori îl consideră crucial.
Fermierii au jucat un rol important în alegerile anterioare din 2015 și 2019, soldate cu triumful PiS. Însă partidul lui Jaroslaw Kaczynski a suferit un șoc în această primăvară, când fermieri furioși au ieșit pe străzi în întreaga țară pentru a demonstra împotriva politicii agricole a guvernului și a transportului de cereale ucrainene.
Sub presiunea protestelor, șeful guvernului de la Varșovia, Mateusz Morawiecki, l-a demis pe ministrul Agriculturii și a cerut Comisiei Europene să impună embargoul care a expirat săptămâna trecută.
Cu scurtă vreme înainte de alegerile parlamentare, Morawiecki nu vrea să riște noi proteste care ar reduce șansele PiS de victorie. De aici și decizia rapidă a executivului polonez de a suspenda în mod autonom importurile controversatelor cereale.
Săptămâna trecută, Kaczynski a rostit câteva cuvinte valabile pentru tabăra guvernamentală din Polonia: "Vrem să sprijinim Ucraina în război și în efortul ei de reconstrucție, dar în același timp trebuie să ne gândim la cetățenii noștri, la agricultura noastră, la satele noastre. Prietenii noștri ucraineni ar trebui să înțeleagă acest lucru". Totuși, soluția unui compromis încă există, pentru că embargoul polonez nu se aplică tranzitului de cereale.
Slovacia: Întoarcerea dreptei naționaliste?
Disputa pe tema cerealelor are încărcătură electorală și în Slovacia, unde la 30 septembrie au loc alegeri parlamentare anticipate, care vor stabili direcția viitoare a țării.
După mai bine de trei ani de mandat în cadrul unei coaliții reformiste și prooccidentale, care s-a făcut remarcată mai cu seamă prin stilul haotic de guvernare, fostul premier Robert Fico ar putea reveni la putere. Deși pe hârtie Fico este politician social-democrat, în practică el este naționalist de dreapta, apropiat de premierul ungar Viktor Orban.
Fico se remarcă în mod regulat prin mesajele sale împotriva Ucrainei și pro-ruse și promite să suspende complet sprijinul militar slovac pentru Ucraina.
În această cheie trebuie înțeleasă decizia actualului guvern slovac de a menține restricțiile asupra importurilor de cereale ucrainene. Desigur că guvernul condus de premierul Ludovit Odor este doar un cabinet interimar cu puteri reduse. Cu toate acestea, tabăra pro-occidentală din Slovacia nu dorește să determine și mai mulți alegători să se îndrepte spre Fico prin permiterea importurilor nerestricționate de cereale ucrainene.
Ungaria: Ieșirea din izolare
În Ungaria, chiar înainte ca UE să decidă ridicarea restricțiilor asupra importurilor de cereale ucrainene, premierul Viktor Orban a anunțat o "bătălie serioasă" între membrii estici ai UE și Bruxelles. El a acuzat UE că nu apără interesele europene, ci "interesele americane, pentru că ceea ce numim cereale ucrainene nu sunt, desigur, cereale ucrainene, ci un produs comercial dintr-un teritoriu care, probabil, aparține americanilor de mult timp".
În vreme ce aceste afirmații tranșante ale lui Orban sunt destinate mai ales susținătorilor săi interni, decizia Ungariei de a menține interdicția de import a cerealelor ucrainene ar putea fi și o încercare de a-și aduna foștii parteneri într-o alianță împotriva Bruxelles-ului.
Pe lângă Cehia și Slovacia, Orban s-a certat și cu Polonia în ultimele 18 luni din cauza poziției sale pro-Putin și împotriva Ucrainei, el fiind în mare măsură izolat în regiune din perspectiva politicii externe.
România: Între ”da” și ”nu”
Spre deosebire de cei trei vecini din Europa Centrală și de Est ai Ucrainei, România a adoptat un răspuns de tip ”da și nu” în chestiunea cerealelor.
România dorește să prelungească interdicția privind importurile de cereale ucrainene, dar pentru moment numai cu de 30 de zile. Luni (18.09.2023), premierul român Marcel Ciolacu a declarat că țara sa a fixat Ucrainei un termen limită pentru a prezenta un concept menit să protejeze fermierii români de exporturile necontrolate de cereale din țara vecină. În funcție de planul de acțiune al Ucrainei, guvernul român va decide măsurile adecvate pentru protejarea fermierilor români.
În România, alegerile parlamentare și prezidențiale sunt programate abia la sfârșitul anului viitor, astfel că aspectele ținând de Ucraina nu prezintă aceeași sensibilitate electorală ca în Polonia sau Slovacia.
Cu toate acestea, partidul naționalist de extremă dreapta AUR, care apără poziții pro-ruse și al cărui program include unirea tuturor românilor într-un singur stat, inclusiv a celor din nordul Bucovinei, care face parte din Ucraina, câștigă teren în România.
Bulgaria: probă de foc
În sfârșit, în Bulgaria, chestiunea cerealelor ucrainene s-ar putea transforma într-o problemă serioasă de politică internă. Bulgaria este singura țară din estul UE care a ridicat restricțiile la import la sfârșitul săptămânii trecute. Însă fermierii bulgari demonstrează în toată țara împotriva deciziei luate de coaliția proeuropeană de la Sofia.
Protestele sunt alimentate de o campanie de zvonuri și de dezinformare pro-rusească pe rețelele de socializare, potrivit cărora alimentele ucrainene sunt contaminate și periculoase pentru sănătate.
Este pentru prima dată după multă vreme când există majoritate guvernamentală stabilă în Bulgaria, țară în care tocmai a avut loc a cincea rundă de alegeri parlamentare în numai doi ani. Rămâne de văzut dacă protestele o vor pune în pericol.
La rândul, ei, Comisia Europeană rămâne în expectativă. Deși este singura responsabilă de politica comercială și de interdicțiile de import, instituția europeană așteaptă mai întâi să vadă ce decizie practică vor lua Polonia, Ungaria, Slovacia și România, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Miriam Garcia Ferrer.
"Comisia Europeană nu vede necesitatea de a interzice importurile, deoarece nu mai există nicio perturbare a piețelor", a precizat Garcia Ferrer.
Peste o lună, Comisia va face o nouă evaluare în urma căreia ar putea să ia măsuri legale împotriva Poloniei, Slovaciei, Ungariei și, eventual, a României. Acest lucru s-ar întâmpla așadar după alegerile din Polonia, fiind limpede că instituția nu dorește să ofere muniție electorală suplimentară.
Articol scris de Jacek Lepiarz | Bernd Riegert | Keno Verseck