De fiecare dată când negocierile dintre Rusia, Ucraina și SUA par să avanseze, Moscova lansează o nouă acuzație gravă – atacuri cu drone, tentative de asasinat, comploturi nucleare sau acte de sabotaj – care amenință să blocheze procesul.
Acesta este tiparul descris într-o analiză semnată de jurnalistul Tim Zadorojnîi pentru Kiev Independent. Concluzia este limpede: nu e o coincidență, ci o strategie.
Un înalt oficial ucrainean, familiarizat cu desfășurarea negocierilor, a declarat pentru publicație că „prostii” precum cele răspândite de Rusia sunt menite „să influențeze discuțiile și să distragă atenția de la lipsa de disponibilitate a Moscovei pentru compromis”.
„Dronele de la Valdai” și prima ruptură majoră
Primul episod major a avut loc la sfârșitul anului trecut, după ce Washingtonul a făcut presiuni asupra Kievului să accepte un proiect de acord considerat nefavorabil. După renegocieri intense, la final de decembrie, Volodimir Zelenski și Donald Trump sugerau public că aproximativ 95% din cadrul revizuit de pace era convenit.
Înaintea unui apel telefonic dintre Vladimir Putin și Donald Trump, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a susținut că 91 de drone ucrainene ar fi vizat reședința lui Putin de la Valdai.
Lavrov a avertizat că Moscova își va „revizui” poziția în negocieri în lumina presupusului atac.
Momentul a fost cu atât mai suspect cu cât acuzația a venit la doar câteva ore după discuții la nivel înalt Zelenski - Trump, care păreau să fi dat un nou impuls negocierilor. Locuitorii din zonă au declarat ulterior pentru presa rusă independentă că nu au văzut drone și nu au primit alerte aeriene.
Zelenski a calificat acuzația drept „o minciună”.
Trump a reacționat inițial dur: „Nu-mi place. Nu e bine. Știți cine mi-a spus despre asta? Președintele Putin mi-a spus despre asta… Am fost foarte furios din cauza asta.”
Întrebat dacă atacul ar fi putut să nu fi avut loc, el a răspuns: „Spuneți că poate atacul nu a avut loc? Este posibil. Dar președintele Putin mi-a spus că a avut loc.”
Ulterior, după informări ale serviciilor americane, Trump și-a temperat reacția. Totuși, impulsul negocierilor s-a estompat.
Împușcături la Moscova și negocieri aproape prăbușite
Pe 6 februarie, general-locotenentul rus Vladimir Alekseev a fost împușcat la Moscova. Lavrov a acuzat rapid Kievul de „provocări menite să destabilizeze procesul de negociere”. Kievul a negat implicarea.
Momentul era delicat: superiorul lui Alekseev tocmai participase la discuții la Abu Dhabi, unde la următoarea rundă trebuia abordat cel mai sensibil subiect - chestiunea teritoriilor. Publicația Ukrainska Pravda a relatat ulterior că negocierile au fost aproape de colaps după acest incident.
În scurt timp, Moscova și-a remaniat delegația, iar conducerea echipei de negociere a fost schimbată.
Lavrov invocă acorduri și respinge planul în 20 de puncte
Între 9 și 11 februarie, Lavrov a subminat public optimismul privind o nouă rundă de negocieri. El a invocat așa-numitele „acorduri de la Anchorage”, care ar fi fost convenite între Putin și Trump, sugerând că acestea presupuneau cedări teritoriale din partea Ucrainei.
În același timp, a respins cadrul revizuit de pace în 20 de puncte elaborat de SUA și Ucraina.
„Toate versiunile ulterioare (ale planului de pace) sunt rezultatul unei încercări a lui Zelenski și (Europei) de a anula inițiativa americană”, a declarat Lavrov. „Acum flutură un fel de document cu 20 de puncte, pe care nimeni nu ni l-a transmis.”
Potrivit Bloomberg, planul ar fi fost totuși transmis Moscovei prin canale diplomatice.
Lavrov a avertizat și împotriva unei „percepții entuziaste” a progreselor: „Negocierile continuă… mai este un drum lung de parcurs.” Declarația contrazicea afirmația lui Trump că părțile erau „mai aproape ca niciodată”.
Acuzații nucleare și amenințări la adresa conductelor
Pe 24 februarie, serviciul rus de informații externe a susținut că Franța și Regatul Unit ar lucra pentru a furniza Ucrainei arme nucleare.
Zelenski a respins acuzația drept „presiune politică”. „De obicei, când Rusia nu reușește să câștige pe câmpul de luptă, începe să caute arme nucleare pe teritoriul ucrainean”, a spus el.
În aceeași zi, Putin a avertizat asupra unor presupuse planuri de sabotare a conductelor TurkStream și Blue Stream, susținând că astfel de acțiuni ar putea deraia negocierile.
Toate aceste acuzații au apărut chiar înaintea unei noi runde de negocieri, ulterior amânată.
„Un tipar clar, nu o coincidență”
Analiștii citați de Kiev Independent văd o strategie coerentă.
Daniel Fried, fost ambasador al SUA în Polonia, consideră că aceste mișcări sunt menite să creeze diviziuni în Occident și să ofere justificări pentru o eventuală escaladare.
Iuliia Osmolovska, șefa biroului din Kiev al think-tank-ului GLOBSEC, afirmă că Moscova încearcă să influențeze percepțiile americane. „Rusia trebuie să creeze ceva care să-i facă pe americani să încline mai mult spre poziția rusă în negocieri și să provoace dezamăgire față de Ucraina.”, a spus Osmolovska.
Orisia Lutsevich, director adjunct al programului Rusia și Eurasia la Chatham House, spune că mesajele au și un scop intern: „(Scopul Rusiei este) să demonizeze Europa, în special Regatul Unit și Franța, și să arate că Rusia nu luptă cu Ucraina, ci cu Occidentul.”
Controlul ritmului și al narațiunii
Potrivit analizei, obiectivul Moscovei nu este neapărat abandonarea negocierilor, ci controlul ritmului lor, remodelarea cadrului de interpretare și asigurarea faptului că orice eșec poate fi pus pe seama altora.
Fiecare acuzație servește mai multor scopuri: testarea reacțiilor lui Trump, subminarea credibilității Kievului, justificarea intransigenței ruse și menținerea imaginii Moscovei drept parte „rezonabilă” care caută pacea.
Concluzia este tranșantă: tiparul este clar – și, cel puțin parțial, funcționează.